PAGINA SPECIALA

pe  aceasta  pagina  voi  transcrie  toate  informatiile  pe  care le  detin  despre  acel  om  trimis de  Dumnezeu  cu  un  dar  de  vindecare  ,  ca  momeala  pentru  asa  numita  ”  a  treia  tragere ” ,  in  care  se  prinde  ” pestele  cel  mare ” cum  l-a  insarcinat  Domnul Isus pe  Petru   :  ”  te voi face  pescar  de oameni „. Si  un  profet  a  zis : ” El ii scoate pe toti cu undita, ii trage in mreaja sa, ii strange in navodul sau. De aceea se bucura si se inveseleste.”

Eu  recunosc  sincer  ca  ”  am  fost  prins  in  plasa  Pescarului  divin „, din  care  va  transmit  multa  fericire si  va  invit  sa  cititi  ce voi publica,  cu  speranta  despre care am  citit  in  pilda  biblica

”  Imparatia cerurilor se mai aseamana cu un navod aruncat in mare, care prinde
tot felul de pesti.   Dupa ce s-a umplut, pescarii il scot la mal, sed jos, aleg in vase ce este bun si arunca afara ce este rau. (Mat.13:48) Tot asa va fi si la sfarsitul veacului. Ingerii vor iesi, vor desparti pe cei rai din mijlocul celor buni…….. Ati inteles voi toate aceste lucruri?”, i-a intrebat Isus. „Da, Doamne”, I-au raspuns ei.

52. Si El le-a zis: „De aceea orice carturar, care a invatat ce trebuie despre Imparatia cerurilor, se aseamana cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi si lucruri vechi.”

GENERATIA  care pastreaza MEMORIA  VIETII PROFETULUI

Posted on septembrie 18, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

Aceasta  CULEGERE  DE   MARTURII   a fost  publicata de   CREDINCIOSII  INTERNATIONALI, si a fost  culeasa de   ANGELA  SMITH  si cuprinde

AMINTIRILE SI  FOTOGRAFIILE  OAMENILOR CARE  AU  FOST MARTORI LA  MULTE EVENIMENTE  PETRECUTE  IN CEI 33  DE  ANI  PETRECUTI DE  WILLIAM  BRANHAM  IN  SLUJBA  DOMNULUI  ISUS

Viata  intreaga a lui  William  Branham a fost calauzita  in mod  supranatural .  La  nasterea lui, o  LUMINA  inexplicabila  a aparut si  a stationat deasupra patului  in care el era in bratele mamei sale . De-a lungul copilariei,  viziunile care  i-au fost aratate si care deseori  l-au speriat, si carora se  straduia sa le faca fata, erau urmate de evenimente neobisnuite pe care nimeni nu era capabil sa-l ajute sa le inteleaga

La  varsta de  22  de ani,  acea pace  pe care el o cauta, a primit-o  atunci cand a spus  BUN VENIT lui ISUS in inima lui . La scurt timp  dupa, a primit botezul DUHULUI  SFANT   ,  LUMINA   a aparut din nou  si o voce i-a spus ca  trebuie sa predice  Evanghelia si sa se roage pentru  bolnavi.

Dupa ce  a   petrecut  cativa ani ( o decada )ca pastor a unei mici  adunari  independenta , slujba lui a fost propulsata in  atentia publicului  , dupa ce afost vizitat de  INGERUL  DOMNULUI  care i-a spus ca darul lui  urma sa fie folosit  ca sa  inspire  credinta oamenilor pentru ca acestia sa  poata primi vindecarea  si ca acesta  va fi  revelat in doua etape . Prima  era  insemnatatea semnului de pe mana lui,  care -i permitea sa identifice  bolile, si a doua etapa era  abilitatea sa deosebeasca secretele (lucrurile  nemarturisite ) din inima  persoanelor respective .

cAND DARUL SAU A FOST PENTRU PRIMA DATA  DEMONSTRAT  public, in 1946, efectul a fost  exploziv  Imediat, rapoartele despre  miracole si vindecari au inceput sa circule  prin bisericile Penticostale . Nimic asmanator nu mai fusese vazut  din zilele in care ISUS si ucenicii Sai  umblau pe pamant !  Timp de cateva luni,  cea mai mare miscare (trezire ) de vindecare Divina pe care lumea a cunoscut-o vreodata  era in desfasurare si a fost destinata scopului de a  schimba fata  Penticostalismului, pentru totdeauna  si a merge mai departe pentru a deveni  cea mai larga miscare religioasa  a secolului XX.

Multi  au fost inspirati de  aceasta puternica demonstratie a  puterii  de vindecare Divina  si curand,  o multime de evanghelisti traversau tara si  calatoreau in lume  pentru a  tine campanii de  vindecare  ce au atras  zeci de mii de oameni la  o singura adunare . Oral  Roberts si T L  Osborn  urmau sa devina cele mai cunoscute personalitati  ale miscarii,  dar , chiar daca  ei toti  practicau darul vindecarii  la diferite nivele,niciunul  nu era capabil sa prezinte  o  acuratete de 100% a darului, care  a fost privilegiul  doar a slujirii  lui William Branham.si  a ramas inegalat pana astazi .

In urmatorii 25 de ani, William  Branham a calatorit pe glob , predicand Evanghelia si rugandu-se  pentru  bolnavi . El  a  avertizat pe oameni impotriva  invataturilor omenesti,  sile-a fixat atentia catre  infailibilul Cuvant al lui Dumnezeu .Mesajul lui nu s-a schimbat  niciodata,  iar darul  lui a ramas neconvertibil .

Pana in 1965, slujba lui William Branham a continuat sa se raspandeasca pe glob.  O  librarie cu predicile lui inregistrate  a fost  vehiculul prin care milioane de oameni  au fost   binecuvantati  de  lucrarea unica  a lui Dumnezeu  si au primit o revarsare a Duhului  si o  mai adanca  intelegere a  Cuvantului  catre noua generatie

GENERATIA  care  pastreaza  memoria  vietii  profetului – 2

Posted on octombrie 16, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

Am  inceput sa  traduc si  sa postez  pe  fragmente   aceasta carte, pentru  oamenii  speciali  care  iubesc  Cuvantul  lui  Dumnezeu  si  , de asemenea,  iubesc pe  aceia  pe care  El  i-a  predestinat  ca  sa-L  propovaduiasca , la fiecare  GENERATIE, de la  Rusalii  incoace, pana  la  incheierea  epocilor  Bisericii  raspandita  intre  Natiuni.

Aceasta  carte  este  destinata sa  fie  citita  de  aceia care sunt constienti  ca  traiesc  in  timpul de  final  al acestor epoci cand  revenirea  Domnului  este  iminenta . Dovada  cea mai  importanta  despre  apropiatul  FINAL  este faptul ca  Dumnezeu  a  trimis  si  pentru  Natiuni  un  Profet  pe care  l-a  inzestrat  cu  un dar  special  de  VINDECARE  care  actioneaza prin viziuni si  Cuvantul  proorociei, care  nu a fost manifestat  decat  in  slujba  lui  Isus  Hristos  si  a unora dintre apostoli.  De fapt  TOT  BLOGUL  ACESTA  este  constituit in acest  scop, pentru  a constientiza  nevoia  crestinilor  de a  trai  o viata  adevarata  cu  DOMNUL  ISUS  HRISTOS  si  in  slujba  ACESTUI  singur  STAPAN si  DOMN

Comunitatea  crestinilor  alesi de  Domnul  Isus  Hristos  in zilele  premergatoare rapirii, denumita  Biserica Mireasa , este  predestinata   sa se  roage in acelasi fel si sa  propovaduiasca  acelasi  Cuvant, pe care  Dumnezeu  il va  legitima  cu aceleasi  semne si minuni  de vindecare, culminand cu  INVIEREA  MORTILOR   “Adevarat, adevarat va spun,  cine crede in Mine  va face si el  lucrarile pe care  LE  FAC  EU; ba inca va face altele si  mai mari decat acestea ;  pentru ca  Eu Ma  duc la Tatal ;  si  orice veti cere  in Numele Meu, voi face , pentru ca  Tatal sa  fie  proslavit in  Fiul  ( Ioan 14.12-13 )

Conform  acestui  MESAJ  Divin,  Fiul  este  Dumnezeu  descoperit in trup  uman,  al carui Cap  este  Isus  Hristos, iar  noi,  Madularele  acestui  TRUP  , care  fiinteaza  prin  suflarea  DUHULUI       “   Caci  Domnul  este  Duhul, si  unde este  Duhul  Domnului, este  LIBERTATEA ” (2 Corinteni 3.17 )

INTRODUCERE

La scurt timp dupa  moartea  bunicului  meu, in luna decembrie  a anului 1965,  un serviciu  memorial  pentru  onoarea  lui  a fost tinut in Phoenix, Arizona,  la care  evanghelistul  Tony Osborn  a  fost unul dintre vorbitori . In  cuvantarea  lui  de  introducere,  el a dat  urmatoarea descriere a  slujbei spirituale  a  omului a  carui  amintire era  subiectul  acelei zile :

“  Vantul  este simbolul lui  Dumnezeu,  Duhul  Sfant .El a  batut  peste  fata  adancului  pe cand  pamantul era inca  fara forma si pustiu . El  batut  peste Marea  Rosie si a  deschis o  poteca  de  eliberare  pentru  poporul  credincios .El a venit ca si sunetul  unui vant  puternic  ( vajait  de vant ) in ziua  Cincizecimii, cand  Dumnezeu  a venit ca sa devina  unul dintre  oameni .Si a  batut  de asemenea peste fata  acestei  Generatii a noastra, o suflare  proaspata  a lui  Dumnezeu  in acest secol 20, prin slujba extraordinara   profetului pentru acest  secol, omul  recunoscut  printre oameni  prin  numele  de WILLIAM BRANHAM  “

Este  evident ca omul  despre care se vorbea nu era  unul  obisnuit . De fapt, William Branham  poate fi  numarat printre oamenii  unicat  ce au trait  vreodata, pozitia lui fiind  asemanatoare cu aceea  a lui  Moise ,  a lui  Ilie, a lui  Ioan  Botezatorul si a  lui  Pavel .  Toti  acestia  au fost  profeti, oameni care  erau  in mana lui  Dumnezeu ca sa-I  reveleze  gandurile si sa  instruiasca  poporul Lui  in zilele lor .  La fel ca si  in zilele  acelor oameni mari, care  au fost  inainrea lui, misiunea lui William Branham  a fost  adeverita de  Dumnezeu  prin semne si minuni  deosebite ( fenomenale ) , chiar daca    caracterul  lui  era  exprimat  prin  umilinta

Astfel de viata  este  vrednica de  reamintire, si  aceasta carte este  in acest scop

Eu  m-am nascut  dupa  patru ani  de la  moartea  bunicului,  astfel, William Branham este  bunicul pe care l-am cunoscut  in principal dupa  poze  si prin ascultarea  vocii lui  pe  benzile  inregistrate .Prin  istorisirile  familiei  am aflat cum isi petrecea timpul pe acasa si  cum se  comporta cu  copiii lui  .  A  fost un om  care  nu-si  dorea  popularitate,  si  nu  umbla dupa  comori  pamantesti  ;  un om  care-si  spala  singur  masina, care-si  tundea  iarba  din  ograda si  nu avea  nici  cea  mai mica  pretentie  . Dar  eu  stiu , de asemenea, ca nu era  un simplu  tata  pamantean, un  bunic tipizat , ceea ce e usor de inteles  tinand cont de faptul ca,  printr-un remarcabil  dar de  deosebire  el era capabil sa  atinga un taram al  supranaturalului  si chiar sa  scoata  la  iveala  gandurile  din inimile  oamenilor ( sa descopere secretele  inimilor )

Vietile noastre  sunt imbogatite  studiind  vietile si lucrarea  profetilor din vechime .Dar  cu cat mai mult  intelegerea  puterii  lui Dumnezeu, a scopului Sau  si s  planului   cu privire la  poporul Lui de  aici, la inchiderea  timpului pentru  natiuni, poate fi castigata printr-o  privire mai  apropiata  a  vietii   VASULUI  pe care El l-a ales  pentru  ziua  noastra, si  prin care El  ne-a  trimis   Mesajul  Lui  , noua  !

A  trecut o  generatie de cand  bunicul  meu  a  fost  chemat  Acasa  , sa se  odihneasca dupa munca lui .  In   aceasta  perioada de  40  de ani noi am vazut  trecerea  multora  dintre dragii lui  prieteni si  insotitori.  Unii  dintre ei  au  lasat in urma  marturii  inregistrate,  ale experientei lor  alaturi de  slujitorul lui  Dumnezeu,  dar , din nefericire, altii  nu .  Totusi, a ramas  un numar mare  de martori  oculari  ai lucrarilor lui Dumnezeu   in acest secol . Din acest motiv, eu am inceput  sa adun marturiile in aceasta carte, ca un fapt de necesitate istorica    Veti  intalni aici  un grup  remarcabil de  oameni . Fiecare  are o  poveste  interesanta  de spus despre  cum  au fost  atinse vietile lor in mod extraordinar prin  slujirea si  viata lui  William Branham . Ei  au  umblat cu el,  au muncit  alaturi de el, au  participat la adunarile lui  prin toata  tara,  s-au relaxat impreuna cu el  in  locurile  salbatice  ( la vanatoare ), i-au sponsorizat  campaniile de  evanghelizare  cu  servicii de  vindecare,  si multi  au fregventat  biserica pe care el a  construit-o  la  intersectia  strazii  Pen  cu strada   8   in  orasul  Jeffersonville, Indiana ,USA

Scopul meu  este  de a arata  in mod  simplu  relatia  lui  William  Branham cu  oamenii  din jurul  lui, si sa  procur o imagine  din spatele scenei  a vietii lui  de toate zilele .Desi sunt mult mai multe  istorisiri  care puteau fi incluse, cred ca acestea sunt reprezentative pentru  celelalte  mii  , care  au avut experiente asemanatoare

Acestea sunt  istorisirile lor . In cuvintele lor, ei  exprima  la  mana intai  asteptarile lor, ( ceea ce  ei cautau) si   cum  slujirea lui  i-a  schimbat . Chiar daca  uneori eu nu sunt de acord cu  opiniile si concluziile la care  au ajuns,  amintirile lor si experientele lor cu  profetul lui  Dumnezeu  sunt  pretioase  pentru mine

Istorisirile  sunt aranjate  cronologic, dupa varsta persoanelor  care  au dat  interwiul , de la  cel mai  varstnic la cel mai tanar .In  timpul  procesului de  compilare ( adunarea  marturiilor)  am vazut  plecarea  Acasa   a doi  dintre  prietenii  nostri,  Curtis  Hooper  si  Jack Palmer .   Curtis  Hooper  a  fost  printre  primii  interwiewati  si a putut sa citeasca  redactarea finala  si s-o  aprobe . Cand el  a vorbit despre viata lui, si-a amintit  evenimentele  cu  atata  claritate si  elemente de  fond . Cred  ca veti fi bucurosi  sa cititi  povestea lui  in carte

Jack Palmer  s-a  imbolnavit  dupa ce  am  inceput procesul de  interwieware , dar dupa ce   am vorbit cu el  personal. Dupa plecarea lui  , am stat  jos  impreuna cu sotia lui, Pauline si ea  mi-a  impartasit  povestea lor

Sunt unii  oameni  in aceasta carte  pe care  i-am intalnit prima data in viata  cu ocazia  interwiului , insa  eu  am auzit numele lor  mentionat  pe  benzile  cu predicile  bunicului meu  Altii  au fost  prieteni de o viata . De exemplu,  Vernon Mann,  m-a  dedicat  Domnului  cand eram  nou nascuta . Jackie  Wheeler a fost  profesorul meu de pian .  Pauline  Palmer este  strabunica  a doi  dintre nepotii  mei , asa  ca  impartasim  o legatura  speciala .  Pe cand eram  copila, deseori o  insoteam pe bunica la cumparaturi, sau  cand mergea la  masa la  prietenele ei , la Mary Norman si  Cleo  Evans .                                          De  asemenea  am  inclus si  marturiile  membrilor  de familie, – unchiul  Billy Paul si  matusa Loyce, si  doua  matusi  dupa  bunicul : Mabel si Deloris  ca sa dea  o remarca  despre  William Branham ca  familist

Doresc sa multumesc  tatalui  meu, George  Smith , unul dintre cei mai  altruisti  oameni  pe care-l cunosc, pentru ajutorul lui in multe  interwiuri la care n-am putut sa  ma duc  eu .

De  asemenea  doresc sa-mi  exprim  multumirile  sincere  fiecarei persoane care si-a  facut timp sa  impartaseasca   amintirile , gandurile si  pozele  cu mine                               Sper  ca  aceasta carte sa  fie de  folos  pentru altii  , tot asa cum  m-a ajutat pe mine  sa inteleg   mai clar ce fel de om a fost  William Branham . Ma  gandeam ca-l  cunosc, dar  acum  il stiu  mai bine .Si  prin  Mesajul   care i-a fost   incredintat,  Il  cunosc pe  Hristos

Semnat    ,  Angel

GENERATIA  care  pastreaza  memoria  vietii profetului – 3

Posted on octombrie 18, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

CURTIS    HOOPER      \\\\\\\\nascut  la  1 iulie  1909  decedat la  16 n0embrie 2005 /////////        un  prieten  de  copilarie si  ruda  prin casatorie, care , de asemenea, a  avut  un  rol  important in  prima parte  a  slujbei  misionare a  lui  William  Branham.

Mama   mea   era  din  familia  Broy  .  Mama lui  Meda, pe care noi o  numeam  Ma, era  matusa mea  si era  de asemenea  Broy. Doi frati  s-au casatorit cu  doua surori, astfel eu si  Meda eram  de doua ori  verisori    Micuta  Meda  era un inger . Ei locuiau  la  coltul strazilor   a  8-a si  Principala , si ei  aveau o casa  cu  pardoseala de  pamant , dar isi  pastrau casa  foarte  curata . Ea lucra  din greu la o fabrica de  camasi ca sa ajute la  traiul  familiei . Bill  a  primit  o sotie  bijuterie  cand s-a casatorit cu ea

Bill si cu mine eram  de aceeasi   varsta  . Ziua lui de nastere era  6  aprilie,  iar a mea  era  1  iulie  astfel eu tocmai  am  implinit 96 de ani . Daca ati sti voi  prin cate am trecut  pe  cand eram  copii  !  Duceam o viata grea .  Am mers la scoala  impreuna . Familia  Branham locuia   langa  groceria (magazin  mixt )  lui Collin,  pe strada  Fulton  si  Bill  lucra  la  coltul  strazii  a 10-a  si  strazii Fulton, pentru  groceria    Misner . Si eu  am lucrat la acea grocerie, care era la distanta de un bloc , in josul strazii .  Uneori, el voia sa-si ia  zi  libera , ca sa mearga  la  vanatoare  si eu lucram in locul lui , sau, daca  eu voiam sa fiu liber, lucra el  in locul meu .. Noi  eram  foarte  apropiati  in acel timp

Eu m-am casatorit  si  ne-am mutat  la cateva mile distanta  spre nord, , la  Charlestown, Indiana, si nu l-am mai  intlnit  timp de opt ani , aproximativ.  In  anul 1936, fiica mea, Shirley, a  fost internata in spital, Medicii  spuneau  ca  are  cinci probleme  de sanatate : febra la creier, meningita, rahitism ,   dubla pneumonie   si ceva  la fiecare ureche,  un  alt fel de  infectie, cred eu .  Doctorii  ne-au spus ca  nu are  sansa   sa traiasca . Mama  a  spus :  Curtis,  ai cerut  vreodata unui om al lui Dumnezeu sa se roage  pentru ea ?  I-am  raspuns;  Nu,mama, eu  nu merg la  biserica .  Ea a zis  :  Bine, dar tu  il cunosti pe  William  Branham, nu-i asa ?  Am  spus :  Sigur ca  da !  Si ea a zis :  El si  Roy  DeArk , ei  merg  si se roaga  pentru  bolnavi   . Aceasta era  o  noutate pentru mine . Ea a zis : Vrei  sa  ma duc  sa-l chem  aici ?  Am spus :  Desigur ! si   ea  a  plecat sa-l  aduca .   Ne-am  strans  mainile si am  inceput sa vorbim  putin  despre  amintirile  din  trecut .Apoi, el  s-a uitat  tinta la mine si a spus : Curt, este  timpul sa  vorbim  despre  altceva  acum  .Aceasta  fetita  arata  ca si cum ar fi  pe moarte .Vrei tu sa  promiti  Domnului  ca-i  vei da  inima, daca  se  atinge de  acest copil?  Oricine  ar  fi spus  DA, asa  si eu .  Toti cei  cinci  doctori  erau in salon, privind unul la altul,  si nu stiau ce sa faca .  El a spus :  Daca  cineva  dintre voi nu are  credinta,  va rog  sa  mergeti afara . Doctorii  au privit  unul la  celalat .  O asistenta  statea acolo, si  lacrimile  ii curgeau pe obraji , si  era  alba  ca  varul .  El a cerut tuturor  sa-si plece capul . Eu mi-am  aplecat capul.  Un  minut  dupa ce  el  a inceput sa  se roage, copila  a  inceput sa  se  faca  bine.  Acest lucru era  doar  vizibil !

In dimineata  urmatoare  eu  am spus  asistentei :  Doamna  Palmer, pregateste-mi  fetita,  noi mergem acasa . Ea a  spus :  Acasa, domnule  Hooper ? Nu puteti s-o luati . Nu puteti s-o duceti  niciodata acasa !    Eu  am zis :  Nu-mi spui dumneata  aceasta . Bunul  DOMN a  vindecat-o  si  El va vedea ca  am  luat-o acasa  .

Astazi  Shirley  are  68 de ani si  in fiecare zi  in drumul ei spre locul de munca  trecea  cu masina  pe langa  spitalul  unde  odata  era  pe  moarte .

Cand  Hope, prima sotie a lui Bill  si  mama lui  Billy Paul   a  murit, Ma Broy  si  Meda au  promis ca-l vor creste pe  Billy Paul  si  asa au facut . La acel  timp  noi eram  ca o singura familie.  Eu  am  inceput sa ajut la serviciul  in  Tabernacol  in 1940  conducand cantarile  si eram  conducatorul  serviciilor de  miercuri seara, cand Bill nu era  acolo .. El  controla  liniile  electrice la  Compania de  Servicii  Publice , si de  asemenea  era  pastorul  Bisericii .

Fata mea  mijlocie, Evelyn, noi o chemam Sissy, avea astma .Uneori ea lesina si  devenea  albastra . Cand  imi puteam permite,eu cumparam  acele sticlute mici cu un soi de ulei  sa -l  arda, care se presupunea  s-o ajute sa respire   si eu  statem treaz  multe nopti cu ea, arzand acel ulei  si ascultand cum se  lupta pentru   fiecare  gura de aer . Apoi  mergeam  dimineta la  munca . Intr-o zi am mers cu Billy la doamna  Hessick sa ne rugam cu ea, pentru ca  avusese un atac de cord , cand cineva a batut la usa si a spus :  Curt, mai bine ai veni acasa,  Sissy a  lesinat, s-a  albastrit si intepenit, si nu mai respira .  Casa  mea era la o distanta  de trei  blocuri  . Bill  avea masina si a  zis:  Te duc eu, Curt . Noi am venit  acasa si ea zacea  pe  canapea   .Mama  si toti plangeau.   El  s-a  rugat  Domnului  pentru ea  si  totusi  nu respira  si nu se  misca de loc Avea  ochii  deschisi si  privirea  fixa si noi credeam ca a murit . Am  asteptat,  si  inca  nu  era  nici o  suflare  in ea . Nu stiam ce sa fac . Dupa un timp, i-am spus lui Bill :  Vrei sa ma duci la  casa  funerala  ca sa spun  lui Coot    sa vina sa o ia ? El a mers spre usa si  a ridicat mana spre clanta , dar s-a oprit si a pus cealalta mana pe  tocul usii    . Apoi s-a  intors si a spus: :  Fiecare de aici sa  stea pe genunchi . Acest copil  va trai .  Se  rugase  mai inainte pentru ea si  era  tot teapana . El  a  pasit spre ea si  a  certat pe  Diavol cu asprime  . Apoi  si-a pus mainile peste ea si a inceput sa se roage, si cand s-a rugat, ea  luat o  respiratie  care s-a  auzit in toata  camera, se parea ca  era  pe cale sa  inspire tot aerul  din toata casa . Intr-o secunda culoarea  i-a revenit la normal si  a  inceput sa  umble . Avea  8 ani  cand  s-a  intamplat  aceea  . Din acea zi  pana la 15 ani  ea n-a  mai  tusit  si  n-a mai avut nici un atac    . Apoi, in liceu, a  inceput sa  umble in tovarasii  rele  , a inceput sa fumeze  si boala s-a intors la ea . Evelyn  va  lua boala cu ea  in mormant, daca  nu se va  indrepta  .

Eram cu  fratele Bill  cand tinea serviciile  in  Jonesboro , Arkansas. Eram de prima data   intr-una din acele adunari de  rugaciune  tinute in  afara Tabernacolului . Imi amintesc acea femeie cu sotul ei care au venit si s-au asezat langa usa din spate , cat au putut mai aproape de usa   Acea  doamna  fusese in linia de rugaciune  pentru ca avea crize de epilepsie  si el  certase acel lucru sa ieasa din acea femeie . Cand el a facut asta, barbatul care era cu ea a  scos un  strigat si  si-a                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     prins gatul cu  mainile  Bill  a  venit in spate si s-a rugat pentru el  Omul a spus :  Cand te-ai rugat pentru  sotia mea, ceva    ca un  liliac  a iesit din ea si a venit direct in gatul meu  .  El a avut un timp teribil  pana ca ei sa-l  faca  sa-si revina , dar dupa aceea  el s-a ridicat si  a marturisit . El a spus : Am venit sa  fac glume la acest serviciu  de aici, dar  n-am sa mai fac inca odata  asa ceva  in viata mea  .

Ei  l-au  chemat pe Bill sa  mearga  la  Straw, Kentuky, la o mica  biserica de acolo, si eu m-am dus cu el . Acei oameni  veneau din munti  pe  catari, multi dintre ei  desculti si  imbracati in salopete  , dar era  un lucru la ei  cu adevarat bun : ei aveau o fasole verde  care era  cea mai buna mancare pe care  s-o mancati vreodata .

Astfel, cand ne-am apropiat de usa bisericii, era acolo o femeie batrana care statea la usa imbracata cu o haina lunga . Bill  a vorbit cu ea, asa cum vorbea cu  oricine . Ochii  ei erau albi  , acoperiti de  cataracte   . La  acel serviciu eu am condus  cantarile;  Apoi Bill a intrebat daca cineva doreste sa se roage pentru el . O femeie si-a adus fetita de 11 ani  si a pus-o  acolo  Ea nu a auzit si nu a  vorbit niciodata , si eu mai am una acasa , dar nu le-am putut aduce pe amandoua ,  a spus femeia

In timp ce vorbea cu ea, Bill avea mainile  in jurul fetitei, pocnind degetele , ca sa vada  daca  intr-adevar e ceva rau  . Ea  nu se misca . El a cerut  tuturor care nu cred  sa se ridice si sa iasa afara . Trei sau patru persoane s-au ridicat si  au iesit    . Eu va spun , cand s-a rugat pentru acea  copila, si a certat Diavolul  din acea  fiinta mica, eu am lovit podeua si oamenii  umblau in jurul meu si peste mine . Eu l-am auzit spunand :Ma  auzi ?  Spune  ce spun eu :  Isus !  Si ea  a spus  :  Isus

Dupa  aceea el a privit spre acea femeie care avea  cataracte la ochi si a spus:  Mama, deschide-ti  ochii !  Ea a clipit de cateva ori si  ochii  -i erau  asa clari cum puteau fi . Nu era un  om  facand acele lucrari . Era  Dumnezeu  Cel ce  care le facea

Podeaua  Tabernacolului era  facuta din scanduri. Desigur, la  inceput era doar  o pardoseala  din pamant   , apoi  scandurile au fost puse doar la  o jumatate de  ficior distanta de la  pamant . Intr-o zi am spus :  Ei bine, Bill , scandurile au  putrezit. Oamenii  vor  pasi  pe ele si vor cadea  printre  , daca se vor rupe .  El m-a intrebat  daca  am turnat vreodata beton , si  eu   am facut . Astfel, eu  si  un prieten, fratele  Graham Snelling , am scos  afara toata  pardoseala veche  si am pus  patruzecisiopt de  incarcaturi de balastru inauntru . Apoi  ei au turnat beton.  Acea  pardoseala nu are  nici o  bucatica de  fier , nu este  armata  deloc, si  asa cum stiu, nu a  crapat  inca .Apoi  Bill a spus :  Ce zici de un nou bazin de  botez ?  Baptistierul pe care-l aveam, ei bine, era la rau,dar  oamenii  erau  salvati la altar si  erau botezati in apa  rece ca ghiata , in Numele Domnului Isus , chemand  Numele Lui .   Dar eu  am spus : Okay, vom face si  asta. Si  am facut .

Fratele  Bill a  trimis  odata  dupa mine si a spus :  Curt, vreau sa-ti spun ceva . Eu voi pleca de aici . Oamenii  incearca sa ma  faca  Mesia  si  ei boteaza oamenii   acolo, in Kentucky in numele meu . Dumnezeu  nu va lasa pe nimeni  sa-i ia  gloria  Lui .  Asa  a zis.  El dorea  ca eu sa spun fratelui  Metcalf, pentruca el lucra cu Bill , si era un muncitor bun . El a spus : Eu  m-am intors doar ca s-mi platesc ultima datorie catre guvern, si eu voi pleca

Este  asa de mult fanatism, chiar acum. . Depinde de  Domnul pe cine cheama El  pentru  aceste  daruri . Nu doar fiindca eu doresc ca tu sa fii  ceva,  nu este in felul acela .El  cheama  pe acela pe care-l alege .Cand tu vezi lucrul real, stii  aceasta .

Acum, toate acestea sunt amintiri . Au fost  multe lucruri bune  care s-au intamplat .

GENERATIA  care pastreaza  memoria vietii  profetului -4

Posted on octombrie 20, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

LEE    VAYLE     \\\\\\\\  nascut la 28 septembrie 1914     locuieste  in St.Paris, Ohio .     a editat cartea  O expunere a celor sapte epoci ale  Bisericii si a fost  managerul campaniilor  de evanghelizare si vindecare Divina  din anii 1950

Eu  l-am vazut prima data pe fratele Branham in 1947  in Burnaby, Columbia Britanica .  Era o  notita  in ziarul local, care spunea ca reverendul William Branham predica in Cranbrook si avea  adunari  deosebit de  apreciate   El  diagnostica  bolile, ( ceea ce astazi noi numim  discernamant ) dar  la acea vreme eu nu eram familiar cu acel cuvant sau cu  altceva pe acea linie . Sotia mea a fost  impresionata  instant, si a spus : Noi trebuie sa mergem !     Eu i-am zis: Bine, poti sa te duci, dar eu nu merg . Ea a  zis :  Acest om spune  oamenilor ce este  gresit la ei ,( ce nu e bine cu ei , ce probleme au ).  Am spus : Eu am vazut oameni care – prin telepatie mentala  sau  oricum, – cunosteau numele oamenilor , stiau ce este in mintea lor, si le raspundeau  intrebarilor . Eu nu l-am  numit pe el de la Diavol, dar am spus: Sunt spirite care  pot face  anumite  lucruri .  I-am spus ei:  Tu  du-te  inainte, eu nu merg .Astfel, ea a venit cu un prieten, si  s-a intors cu  acele  rapoarte  satisfacatoare, (care exprimau  o  bucurie radianta ) si a spus:  Trebuie sa  mergi !  Am spus : Nu, eu nu voi merge . Dar eu  am sfarsit  prin a merge, pentru faptul ca un  prieten al meu predicator  a venit si mi-a spus : Lee, eu  ma gandesc  sa vin sa te iau sa-l  vezi pe fratele Branham .

Ei bine, daca era  oricine altcineva, i-as fi spus : Du-te de  inalta  zmeul  Dar eu nu puteam rezista sa nu merg cu el

Noi ne-am asezat la balcon,   si  cand fratele Branham a  venit pe platforma, el a spus :  Aceasta este  ultima seara  de  adunare si  avem  inca multe  bilete pentru rugaciune  ramase din cele care au fost  date .  Eu vreau sa va fac o propunere,  si numai acei care au  biletele  pot sa voteze.  Doriti voi sa vedeti  25 de miracole garantate, pentru cele mai grele cazuri  din cele prezente aici in aceasta seara, sau sa  mergeti toti in  randul de rugaciune, cu vindecarea a 60% din cazuri ?. vreu sa ridicati  mainile toti care aveti bilete . Cati vreti sa vedeti  miracole ?

Ei bine, eu  strigam in mine insumi, fiindca  cine  in lume  mai  auzise despre 25  de miracole garantate ?  Nici chiar Isus n-a spus vreodata : Eu  garantez 25 de  miracole !  El a spus ca poate garanta unul,  odata , cand a  vindecat pe  omul slabanog, in Matei 9.5

Ei au votat sa  mearga toti in randul de rugaciune, cu 60%  sanse de vindecare  si au pornit  randul de rugaciune .  Cel mai  uluitor fapt a fost ca  acolo erau  cam  200-300 de oameni  si niciunul n-a plecat  fara sa fie vindecat . Fiecare mut  a inceput sa vorbeasca, fiecare  orb  vedea, fiecare surd  putea sa auda . Chiar si  omul al carui trup era rasucit  ca  o  spaghetti  fiarta , a fost vindecat si  s-a  indreptat  dintr-o data ( instant ) Astfel, n-au fost doar 25 de miracole, ci au fost  mai  multe sute .

La acel timp, eu nu  predicam si nu aveam intentia  sa ma intorc  la  amvon .Dar cand el a inceput sa se roage  si  am vazut minunile, nu m-am putut stapani  sa nu plang. Si, de  nesters  din mintea mea, fara voce, dar ca un creion de otel, in mintea mea , a fost scris :  Daca  vreodata ai ascultat un om, acesta este  omul  de care trebuie sa asculti . Astfel, eu doar am  pus  acest eveniment la dosar  in mintea mea si l-am lasat acolo

Asa cum am spus, eu  predicasem inainte, dar  viata  era grea si eu am  parasit  amvonul pentru un timp, ca sa-mi  castig  traiul. ( sa fac ceva bani )  Dar eu  am  ajuns sa fiu foarte  bolnav. Viata era asa de  mizerabila . Doctorul imi spusese ca  am  asa numita bola de TB  la glanda hipofiza , dar eu n-am spus nimanui  despre boala mea .. Apoi,  un om  apartinator la  gruparea  ONENESS,predicator, pe care l-am cunoscut  mai demult , m-a sunat si  m-a intrebat daca poate veni sa se roage pentru mine .

Dupa  venirea fratelui Branham,  ei bine ,se parea ca  toti  primisera  darul  discernamantului,  astfel, cand omul  acela  si-a pus mainile  peste mine, a spus : Tu ai TB  la glanda hipofiza.  Eu am spus: E  adevarat. El s-a rugat si am fost vindecat  pe loc.

Atunci am stiut ca eu nu-mi voi mai putea tine  Biblia  in  sertar  asa ca  m-am  intors la  predicare  Eram mai mult pe drumuri , dar cateodata  mai faceam pauze. Atunci  istoria a luat  o  intorsatura . Un mic  grup independent din Florida  a  auzit de mine si  m-au chemat sa devin pastorul lor .  Am spus  :  Ma voi ruga   in acest  sens . Si exact opt saptamani dupa aceea, eram in Florida.

Eram  Penticostal independent si  predicasem timp de cinci ani  ca baptist, desi nu aveam nici  un carnet de la denominatiune  Noi  primisem deschiderea  pentru daruri – profetie, limbi si toate celelalte, – care erau in lucrare in  biserica noastra . Eu foloseam  putin darul  discernamantului si  ma rugam pentru bolnavi , de  asemenea  si darul  proorociei .

Intr-o Duminica  dimineata  eram la amvon si  deodata  am spus :Iata, Eu  trimit profetul meu  din nord si el va invata pe oameni lucrurile care ei trebuie sa le stie .   Am spus  fratilor:  Ei bine, eu nu cunosc nici un profet in Nord  ( la acel timp eu  ma gandeam ca  nord inseamna  o tara  nordica, si  nu doar  pozitia de nord, asa cum Georgia este la nord de Florida )  Nu -mi trecea prin minte ca  aceste era fratele Branham.  dar am spus : daca  aceasta profetie este corecta,  va fi un profet care va veni sa ne invete , dar eu nu stiu acum cine poate sa fie acesta .Aceasta profetie a fost in iulie 1953.

In biserica  noastra era  un om numit Burt Reedhead, un prezbiterian de origine, care iubea darurile si  discernamantul si toate celelalte . Intr-o zi el a spus : Am vorbit cu  fratele meu, doctorul Paris Reedhead si el vine sa ne viziteze familia . El ar vrea sa vorbeasca cu tine . Vrei tu sa  cinezi cu el ?  Am spus: Desigur, voi fi bucuros sa vorbesc cu el .

Astfel , noi am vorbit  mai multe ore despre lucrarile lui Dumnezeu, despre daruri  si celelalte. Apoi el a spus : Apropo, il cunosti pe reverendul William Branham ? Am spus :  L-am vazut, dar nu am avut  intalnire cu el Din cate stiu, nimeni, niciodata  nu a avut o slujba ca a lui  El a  zis : Ai vrea sa ai o intalnire cu el ? Cel mai bun prieten al meu este  prieten cu el . Tot ceea ce trebuie sa faci este sa te duci la Louisville, Kentucky, la Biserica  Usii Deschise, acolo vei intalni pe  doctor  Wallace Cobble. Spune-i ca esti prietenul meu si doresti un interviu cu fratele Branham .El se va  interesa cum poti sa-l intalnesti. Mi-am luat liber in August, nestiind la acel timp ca  acea luna este in sezonul de vanatoare de veverite, un timp in care fratele Branham era  in Indiana  si am  mers cu masina la  Louisville. L-am intalnit pe Doctor Cobble  si i-am spus motivul pentru  venirea mea .El a spus : Desigur, frate Vayle, te voi duce acolo

Era duminica dimineata  si fratele Branham  statea  afara  la biserica . cand fratele Cobble a oprit masina, fratele Branham a venit sa-l salute .  Fratele Cobble a spus : Frate Branham, am adus  un prieten al doctorului Paris Reedhead  si el  doreste sa aiba o discutie cu tine . Numele lui este reverend Lee Vayle .  Fratele Branham a spus : Desigur . Apoi,  vorbindu-mi , a zis: Frate Wayle, eu vanez veverite cam de la  5.30  dimineata  si ma intorc acasa pe la 11. Te voi  astepta pe la  12  la amiaza maine , la aceasta  usa  aici, la biserica

In ziua urmatoare, cand am ajuns la biserica, el  tocmai statea acolo  langa usa. El arata  foarte, foarte  frunos in costumul  gri . Eu eram imbracat in haine de calatorie . A spus :  Vimo inauntru, frate Vayle . Te-am vazut  venind. Este o limba de foc deasupra capului tau, care  se numeste  duhul  proorociei

Aceasta  m-a  nedumerit . De ce a zis ca m-a vazut venind, cand stia ca  voi veni ?  Eu chiar nu puteam lega lucrurile impreuna, pana cand mi-am dat seama ca eu venisem tot drumul din West Palm Beach.De acolo  m-a vazut fratele Branham venind .

Am inceput sa vorbim si am avut un timp  minunat  in special de cand eram intr-un perfect acord doctrinal ( in invatatura biblica ) in asa multe puncte – securitatea vesnica, predestinarea, a doua venirea lui Hristos, vindecarea divina,  si toate lucrurile . La urma, eu doream sa-i pun  testul cu acid . eram asa  emotionat (starnit ) ca  radeam in mine : Sunt aici cu acest mare si renumit om, ca nu este in lume altul ca el, si sunt gata sa-l pun la testul cu acid .

Am spus : Prin urmare, frate Branham, eu nu cred in iadul etern . Si el a spus: Desigur ca nu, frate Vayle,  iadul a fost creat

Ma gandeam : Acesta e omul meu ,fie  ca el stie sau nu lucrul acesta . Ne-am rugat  si apoi el a zis :  Stii, frate  Vayle , eu voi veni sa tin o adunare pentru tine . M-am gandit :stiu ca el vrea sa vina, dar un om de calibrul si notorietatea lui, pe care  toti il cheama, desigur ca  i-ar place sa vina, dar in realitate eu nu ma astept la aceasta . Fiecare om mare este foarte  umil si atent (bland ) cu  ceilalti  oameni . Si eu mi-am  scos din minte asta .

In noiembrie  am primit un telefon . Vocea de la celalalt capat spunea :  Reverend  Vayle ?  Am spus : Da .  El a zis  : Sunt  Doctor Bosworth. Eu am zis : Vrei sa spui ca esti  Doctor Fred  Francis Bosworth, care a scris cartea  Hristos Vindecatorul ?  El a spus a , domnule.  Am inceput sa-i vorbesc despre  cartea lui, dar el a spus : Acum  opreste-te , frate Vayle, eu nu te caut pentru a vorbi despre mine .Te caut pentru ca fratele Branham doreste  sa stie cand vrei sa vina la tine . Am spus : Ce vrei sa sa  spui ? El a zis : Fratele Branham  doreste sa stie  cind vrei ca sa vina  la tine .Am spus : El va veni  cu adevarat ? El a spus a si   acum tu il tii blocat,  fiindca are 2500 de invitatii  si el te-a pus pe primul loc. Am spus : Frate  Boswotrh, da-mi doar numarul tau de telefon si  inchide.  Voi  gasi o cladire si  ne vom aduna acolo  Si ce  extraordinara  adunare am avut in West Palm Beach . Aceasta era in  noiembrie 1953.

Asa  a  inceput  partasia noastra . Asa  m-am  intalnit cu fratele Branham si mai  tarziu am lucrat cu el.  Am vazut asa multe lucruri intamplandu-se pe taramul  Vindecarii Divine, de exemplu , nu era deloc neobisnuit  sa vezi  oameni devastati  complet de cancer , ridicandu-se din patul  lor  ambulant si fiind  complet  facuti sanatosi..Era  o fata  bolnava mental , si el si-a  pus doar mana peste ea si  s-a  vindecat  pe loc.

Au fost si alte lucruri  care s-au  intamplat si  care  de asemenea  au fost supranaturale . Imi amintesc  faptul ca  odata eram pe platforma , iar Billy Paul a venit la mine si  mi-a zis : Frate  Vayle, tata  este ingrijorat de  toate aceste cabluri de  la  microfoane,  pentru ca se teme  sa nu se  incurce in ele . As vrea sa stai in spatele lui si  sa ai grija sa le dai la o parte , incat sa  nu fie  in pericol de a fi  prins in ele cand  umbla pe platforma .  Am spus:  Bineinteles, pot face asta. Astfel, stateam lao mica distanta de el, tinind cablurile.

Pe cand fratele branham predica, fratele Bosworth  care sedea langa mine , m-a tras de  buzunarul hainei ca sa ma faca atent si  mi-a zis : Frate vayle, de 40 de ani ma rog  pentru o revenire a  slujbei lui Hristos pe acest pamant,  si aceasta este aici, in  omul acesta ! Ei bine, la cateva minute dupa  aceasta, fratele Branham  s-a  entuziasmat , a luat un scaun si  s-a rasucit cu el de trei ori . Imediat el avea cablul rasucit de trei ori  in jurul trupului sau  si apoi el a pus scaunul jos si a continuat sa predice . Eu eram acolo, tinand de acel cablu si gandindu-ma : Cum oare voi putea sa-l  eliberez din plasa aceasta ?. Am tras putin de cablu si acesta a cazut  in zona genunchilor . Aceasta era ca o piedica, daca facea o miscare , el  cadea  Singurul lucru pe care l-am putut face a fost sa ma rog si sa  urmaresc, si vegheam ca un soim, fara sa clipesc. Deodata , acel cablu era jos la  picioarele sale, intins  . Cum s-au  dezintegrat  sau evaporat  buclele,  nu stiu.  pentru mine era o mare minune, asa cum era  creatia veveritelor , sau alte minuni. Eu n-am vazut  in viata mea ceva  ca  aceasta .

Un alt lucru a fost  foarte  foarte supranatural, si este  inregistrat pe banda . Adunarile din  Waterloo, Iowa , in 1958  au fost foarte grele . (obositoare )  intr-o seara , sedeam pe platforma , cand fratele Branham  predica si el a spus : Spun asta, ca  slujitor al lui Dumnezeu, trimis cu un mesaj  de un inger care  a dovedit  ungerea  in fata  oamenilor si faptul ca Isus este aici si  mesajul este corect . ….si imediat  am auzit un sunet ca si cum cineva  ar fi  lovit  brutal cu ambele maini  clapele  unui  pian ( orga cu tuburi ).  Am sarit rapid ca sa fac semn fetei de la orga , sa  se opreasca  din cantat, insa  nu era nici o orga , ci doar un pian si fata  care  canta nu era pe platforma. Era  vuietul  Duhului Sfant care  trecea peste  audienta  si puteai vedea  marginea (poala ) vesmantului  Lui fluturand  in vantul care  fusese creat . Pe banda  aceasta se aude  ca  trecerea unui tren de marfa , dar pentru mine, care eram acolo, era ca si lovirea  corzilor  unei orgi .

In alta  ocazie pe care mi-o  amintesc, Dumnezeu a dat fratelui Branham un adevarat test . In acea seara  un cuplu tanar a venit la  adunare si  au inceput sa se sarute si  sa se  dragaleasca si sa se prosteasca  in  timpul  predicii  . Fratele Branham   s-a facut gri ca  cenusa si se  muta de pe un picior pe altul la amvon . . Eu nu stiu  sa ma fi rugat vreodata asa de   intens ca  atunci . Simteam ca  un ultimatum  este  prezent . Imi  spuneam ca  daca vor fi  omorati, slujba lui  se va narui, si totul se va  sfarsi . Aceasta ar fi fost  emotionant, ar fi fost  senzational, dar ar fi fost de neinteles. Nu era  posibilitate ca sa fie de inteles.

Dar  deodata  el s-a relaxat si a spus : Eu va  crut viata !  Si eu  am fost foarte fericit de acest final . Asa cum am aflat mai tarziu,  fratelui Branham i se daduse putere  de viata si moarte  asupra  acelor tineri .

Principalul ajutor  pe care l-am putut  acorda fratelui Branham a fost la  scrierea cartii lui “  O  expunere a celor sapte epoci ale  Bisericii “  Ana Jeanne Price, care  a fost la inceput  desemnata sa  transcrie  predicile intr-o carte , a spus  simplu ca ea nu  cunoaste invatatura  suficient ca sa  poata  sa  termine  editarea  unei carti . Cand ea mi-a dat  manuscrisul  si l-am citit, am spus  fratelui Branham : Noi trebuie sa punem  cateva explicatii  in carte, fiindca atunci cand  mentionezi samanta sarpelui, cine  va putea  intelege despre ce vorbesti ?  El a spus ca  aceasta  suna  corect,  si asa am  inceput sa lucrez. Cand aparea ceva  in legatura cu invatatura, noi discutam  pana cand  gaseam modul ca sa fie exprimat asa cum dorea .

Punctul care a fost pentru mine dificil sa-l inteleg a fost  (eu fiind Penticostal ) faptul ca  botezul cu Duhul Sfant   si nasterea din nou  este  unul si acelasi lucru .  Trebuie sa treci  printr-un mare numar de  benzi (sa asculti  predicile lui )  pentru ca sa-ti fixezi  aceasta.  Am foet unul dintre cei mai  frustrati  tipi  care au existat vreodata , dar am reusit in final sa inteleg, dupa  o  discutie de 4 ore .  Ar fi trebuit sa se poata face  atunci un  video !

A fost  mult de lucru, si noi am  muncit impreuna  aproape trei ani la noul text, din momentul in care  fratele Branham   a dorit sa fie  inclusa in carte mai multa invatatura decat  a fost in original in seria   predicilor  Descoperirea lui Isus Hristos .Dupa ce cartea  a fost  complecta, el mi-a spus : Acum ca am facut  treaba aceasta, hai sa incepem cu  Pecetile , pe care el le considera  culmea mesajului  cu care  el a fost  insarcinat de Domnul . El ar fi dorit  sa aiba un studiu  capitol cu capitol al cartii  Apocalipsa .

Cartea  Profetul  secolului 20 este doar o  carticica, scrisa  la repezeala,  dar  fratele Branham a  aprobat  fiecare cuvant scris,  Am  revizuit-o  cuvant cu cuvant impreuna cu el si totul era scris exact cum a dorit el.

Eu nu am fost cu fratele  Branham  timp suficient  pentru a auzi  la prima mana  istorisirile  tuturor lucrurilor supranaturale care  au avut loc in viata lui, si  multe din acestea nu au fost inregistrate .Este doar asa cum spune Biblia, ca daca ar fi fost scrise toate lucrurile minunate pe care le-a facut Isus, bibliotecile lumii  nu le-ar putea cuprinde .

Era in noiembrie 1963, si eram in New York . Fratele Branham tocmai se intorsese  de la vanatoare din Colorado , atunci   se intamplase oprirea furtunii. Cand am intrat in camera lui de la motel , am stiut ca i se intamplase ceva . Nu stiam ce, dar asta se vedea intiparit pe fata lui . Am asteptat, si el mi-a spus despre furtuna Apoi  a adaugat : De atunci, nu mai am  nici o vina                        Si  asta nu veti gasi  nicaieri, pe nici o banda , dar  o puteti vedea pe fata lui .

Vreau sa va spun ca  prietenia mea cu fratele Branham a fost cladita  mai mult pe baza slujbei decat a personalitatii, sau  altui motiv . Odata, eu i-am spus : Frate Branham, eu  nu merg cu tine doar ca sa  vad  invieri din morti .

Cunoscandu-l pe fratele Branham si  caracterul lui pretios (valoros ca lira sterlina ) stiam ca pot paria pe el . N-am  vazut  un alt om ca el, nici chiar Bosworth .  Bosworth era un om mare . Era un crestin pur (curat )  si el  isi cunostea Biblia lui. Si vreau sa spun ca  fratele Bosworth era singurul om care era potrivit sa care bagajul fratelui  Branham .

Nu este niciunul  altul ca el

Generatia  care pastreaza  memoria vietii profetului — 5

Posted on octombrie 24, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

ALEX  si  HAZEL   SHEPHERD \\\\\\\\ nascut  la 19 mai 1917    nascuta la 12 decembrie 1925.  Resedinta  actuala : Jeffersonville, Indiana .                                     Ei   au vazut  intamplandu-se   miracole ,si cand  s-au hotarat sa stea  langa omul despre care  credeau ca este  slujitorullui Dumnezeu,  au inceput sa  experimenteze  miracolele  in propria  viata .  Sora  Shepherd  a  murit la  29 mai 2006.

HAZEL  :  Daca nu era  fratele Branham, nu stiu ce  am fi facut . Noi n-am fi  cunoscut  nimic altceva  decat   denominatiunea. Eram  in  Diserica lui Hristos (Church of  Christ ) si ei erau  dintre  oamenii cei mai aprinsi din lume . Am fost crescuta  acolo .

Am auzit despre el  cu mult timp inainte ca sa-l  vad. Am  copilarit in  Hazard, Kentucky, si cand eram de  17 sau 18 ani , fabricile mari  trimiteau agenti  in vecinatate sa caute oameni care  vor sa lucreze  si sunt dispusi sa se mute  in localitatea unde  era fabrica .  Eu am venit  aici la  Charlestown , Indiana, ca sa lucrez la  fabrica  Dupont . Aceasta era pe timpul  razboiului si era un autobuz care ne ducea  acolo si  ei chiar ne  gasisera  camere unde sa locuim .  Camera pe care o gasisera pentru mine era doar la  doua usi distanta de casa mamei fratelui Branham, pe  strada  Maple ( str. Artarului ) .Desigur, eu nu stiam nimic despre fratele Branham la timpul acela , dar imi aduc aminte ca intr-o seara un grup de adolescenti  eram pe strada  , langa poarta  si discutam, iar  proprietara casei unde stateam  a scos capul pe geam si ne-a spus :  Voi toti sa  faceti liniste ! Fiul doamnei  Branham este  un  slujitor ( minister ) si el  este acolo si  vorbeste oamenilor .  Dar eu nu am  mers la  Tabernacol  inainte de a  ma casatori si  dupa ce ne-am mutat iarasi in Jeffersonville, din Fairview, Kentucy, in 1953    Atunci fratele Branham m-a botezat . Fratele si sora  Slaughter  m-au  dus si  am fost botezata in  una din  vechile  halate de baie a doamnei  Slughter .Nu  as schimba  cu nimic din lume acea  experienta

ALEX :   Eu am  venit de la  Penticostali . Tatal meu  era predicator penticostal  la oamenii din munti . ( mountain preacher)  Sora mea a fost aceea care  mi-a vorbit despre fratele Branham . Dupa ce l-am ascultat, noi am  cautat sa fim cat mai aproape de el Eu doream sa locuiesc acolo unde el trebuia doar sa iasa afara si sa ma atinga, daca  ceva s-ar  fi intamplat . Astfel, ne-am mutat la  Jeffersonville . Odata, eram la  biserica si eram  bolnav .Billy Paul a venit la mine si m-a intrebat : esti bolnav ?  Am spus  : Sunt asa de bolnav cum nu am mai fost niciodata . El a spus : Vino cu mine .El  m-a dus la fratele Branham .El era  in camera de langa  platforma si  el m-a luat de mana si m-a privit de sus pana jos, vreau sa spun ca  era ca si cum  el  putea  sa vada prin tine , si nu a spus nimic , cateva secunde .  Apoi el a spus :  Nu vad nici un lucru rau in viata ta . Aceste cuvinte  au pretuit ( valorat ) totul pentru mine .

HAZEL :   Noi am locuit la numarul 218  in Piata Parcului  timp de aproape 10 ani .. la doar o  strada  departare de casa fratelui Branham, de pe Ewing Lane

El trecea cu masina si uneori  noi sedeam  in veranda  cu  multi vizitatori, care veneau  doar ca  sa arunce  o privire  sa-l vada trecand .

A  venit  odata in  vizita la noi,  cand eu am avut un vis.   Am visat ca  lucrasem la masina de cusut toata ziua  si parul imi era  in dezordine ; aratam ca un vagabond . cand cineva a batut, Dora a mers la usa  si a spus :  Mama, fratele Branham este la usa . Era  aproximativ ora sapte seara  si avea cu el scrisoarea  pe care  i-o trimisesm despre visul meu . El a spus ca  vrea sa-mi explice  visul .Fratele Branham a vorbit despre visul meu  in predica  Nume de hula , dar, pana cand nu am stat sa ascult  acea banda, nu mi-am dat seama ca el dorea ca eu sa inteleg acel vis

Odata  am mers in linia de rugaciune, fiindca  aveam probleme  cu vezica  coborata . Doctorul a spus  ca  nu e nimic de facut . Am intrat in randul de rugaciune si am simtit prezenta Domnului asa de puternic incat simteam ca ma topesc .Trei zile  dupa aceea  stateam in fata  chiuvetei si spalam vasele  si am simtit ceva  doar ridicandu-se in stomacul meu. Vezica mea  era  complet ridicata si pusa inapoi la locul ei .

ALEX   Toti  ma intreaba despre timpul  cand am fost  chemat, pe cand era  un rand de rugaciune, si eu  sedeam in spatele fratelui Branham, in  baptistier , in 18 iulie 1965.  Eu  totdeauna simt ca  trebuie sa las pe alti, care calatoresc de departe ca sa  vina la  adunare, ca sa  aiba loc in sala , astfel  eu mi-am gasit  loc  in spatele cortinei de pe platforma .Singura persoana care mai era acolo era fratele  Frank Nelson  si el statea  de o parte a baptistierului  si tragea cu ochiul printre cortine la  fratele  Branham . Eu eram langa peretele  din spate, cu capul aplecat  Cand fratele Branham a spus : Tu, de  acolo din spate, din baptistier, care  suferi  cu stomacul,Isus Hristos te  face bine , fratele Nelson s-a intors si a  aratat cu degetul spre mine  si eu am simtit ceva care m-a lovit, ca o galeata cu apa rece  care a fost  varsata peste mine . Am stiut ca  am fost vindecat  in acel moment .

HAZEL     Fiul nostru cel mijlociu, Junior, si-a rupt spinarea in trei locuri . I-au  facut niste  bretele si  el nu putea sa umble fara ele .Am  incercat sa-l ducem in randul de rugaciune, dar n-am reusit . Intr-o zi, dupa adunare, fratele Branham trecea  prin biserica  spre iesire .  Eu sedeam  pe inteval si  l-am apucat de maneca . I-am  vorbit despre fiul meu si am spus :  El sade  acolo .  El a  intrebat :  Este el crestin ? I-am spus  ca este . . El  a  mers  acolo si s-a rugat pentru  Junior . L-am vazut pe  Junior dand din cap, dar n-am  aflat niciodata ce  i-a spus fratele Branham .

Ziua  urmatoare  eu am aruncat bretelele la gunoi. Junior a spus :  Mama, eu nu  pot sa  umblu fara  ele .  Eu am zis :  Trebuie sa poti, findca  esti sanatos.  Le-am aruncat la cosul de gunoi. Trebuie sa ai destula credinta si sa crezi , de cand s-a rugat pentru tine . Am avut  credinta pentru el , ca sa fac asta . Domnul  i-a vindecat spatele  .

ALEX    Noi  depindeam de fratele  Branham . Atata vreme  cat era  in vecinatate  , cand eram bolnavi sau  ceva ne  deranja , mergeam la fratele Branham  si  asta era totul. El  o lua de acolo . Totdeauna se intampla asa ( eram eliberati de orice neputinta )

HAZEL     Cand fiul nostru Johny  a mers in atmata , a primit  ordin sa meraga in Vietnam . Plicul era pe masa  cu sigiliul pe el si el se pregatea de plecare . Fratele Branham ne  spusese :  Pretindeti familia voastra , cand va rugati ! Astfel, eu m-am rugat : Doamne, tu poti sa vindeci, tu poti sa  retragi  acest ordin . In Numele lui Isus, revoca-l !  El  l-a revocat si  Johny  a  coborat din  acel avion . Ei erau aliniati si se urcau in avion,  dar au venit si l-au chemat  afara din rand si i-au spus ca ordinul a fost schimbat si el a fost trimis  in Germania .

Daca nu l-as fi ascultat pe fratele Branham, nu  as fi stiut sa procedez in acel fel . Astfel, Domnul a  lucrat miracole in familia mea . Noi nici n-am putut vedea  chiar  toate  lucrarile pe care le-a facut  El  pentru noi .

ALEX     El a fost un om  minunat . A fost singurul om pe care l-am vazut in viata mea  la care  nu  i-am gasit nici o  vina . Tu nu puteai sa gasesti la el nimic gresit . . Dar multi oameni  nu-si dau seama de ce am avut noi aici  El a fost cel mai umil si de  incredere om  pe care l-am cunoscut vreodata .

Generatia care pastreaza memoria vietii  profetului — 6

Posted on noiembrie 4, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

Am  prezentat  in  articole  anterioare  traducerea  din limba engleza   a  catorva  marturii  date  de catre  oameni care  au  trait  in  mediul  crestin  real din prejma  lui  William  Branham, care  este  ultimul  profet  trimis de Dumnezeu  la  Biserica  Natiunilor , la  Israelul  spiritual, care este  SAMANTA  reala  a lui  Abraham,  cele  1o  semintii care  , dupa  destramarea imperiului  Asirian  , unde au fost duse in robie, nu s-au mai  intors in  Palestina, ci au  plecat de acolo in migratie spre  Europa, amestecandu-se cu  populatiile  bastinase, formand  natiunile si  limbile  moderne . ACESTA  ESTE   MOTIVUL  pentru care   Domnul Dumnezeu   a  IMPIETRIT   ” O  PARTE “  din Israel , adica pe  IUDEI  ( Romani 11.25 ), pentru ca  “  TOT  ISRAELUL “  sa fie mantuit,  pentru ca  LEGAMANTUL  DE  STERGERE  a  pacatelor sa  fie  implinit .

Ceea ce   eu vreau  sa  intelegeti,  este ca   numai  voi,  aceia care  sunteti  samanta  reala  , pierduta  prin  istorie, datorita  amestecului  sexual  produs de  NECREDINTA  injectata  de  Satana  la  intalnirea cu  Eva  in  Eden  ( toti  suntem  nascuti  pe cale  ilegala , in  PACATUL  ORIGINAR  )  puteti  ,  datorita  NASTERII  DIN NOU,  realizata  prin  CUVANTUL  lui  Dumnezeu  (  aceasta  trebuia sa fie  calea  legala, corecta  de inmultire, pe care  Dumnezeu a pus-o  la  inceput  inaintea omului, si i-a dat  LIBERTATEA  DE  ALEGERE )  sa  intelegeti si  sa  primiti  VESTEA  BUNA   ca  este  timpul  sa  mosteniti  IMPARATIA  .  Noi stim ca  Dumnezeu  ne-a  anuntat  , prin  mesajul  Profetului Sau :       ” VINE  MIRELE !  Pregatiti-va  pentru  intampinare !

MILDRED  BEELER  ///////nascuta  la  21  mai  1918,   locuieste   in  Floyd Knobs,  Indiana .    Sotul  ei   a  fost  printre primii  care  au inregistrat  predici ale lui  William  Branham  pentru  public  .ESTLE  BEELER  ,  un  evanghelist,  a  trecut in vesnicie  la  10 octombrie 1987

Estle  a fost  in serviciul  militar  o perioada  indelungata  si in acel timp si-a  pierdut mana . Dupa ce s-a intors  din al doilea razboi mondial,  a  detinut  pentru un timp un  patinoar  , astfel ca  o ducea bine financiar . Parintii lui  il laudau ( se  mandreau cu el) totusi,  cand mergea la culcare seara,  pe perna lui  curgeau lacrimi, deoarece  simtea o  puternica  condamnare si nu-si  putea da seama  despre ceea ce  cauta  ( ce scop are  in viata )

In 1948  tocmai  ne  casatorisem si locuiam in  Hodgenville, Kentucky.El s-a  dus la  biserica  metodista de acolo si a  vorbit cu  predicatorul, dar nu a  putut sa afle daca ceea ce  gandea este  adevarul .Apoi, intr-o zi, sora lui, care locuia in  Louisville, l-a sunat si a spus :  Vin-o  aici si asculta-l pe acest  predicator  mic de statura , pentru ca predica lucruri despre care  n-am mai auzit  pana acum

Cand noi am  sosit la  auditoriul  liceului,  unde se tinea  adunarea, locul era  supraaglomerat si noi am gasit cu greu locuri  sus la balcon .Am asteptat acolo mai mult de o ora . Dar,  aproximativ 20  de minute  inainte ca  fratele  Branham sa  inceapa  predicarea,  a fost  doar o  tacere  care  a venit peste toata  adunarea. Fiecare  a devenit  deodata  foarte  linistit – tacut , era ca un moment de reverenta   care  a venit  peste multime in acea seara . Mai tarziu, Estle a spus ca  acest lucru  aproape l-a speriat, deoarece niciodata nu mai experimentase  ceva  asemanator . El a spus  :   A fost ceva care aproape  te-a facut sa doresti  sa  te  afunzi  in scaunul tau, fiindca nu aveai nici o idee despre ceea ce se  intampla .

Fratele  Branham a venit pe podium si a  predicat  mesajul lui  si Estle  a spus ca  in primele zece minute  stia ca  a  gasit  ceea ce  cautase  toata viata  pana atunci . Cand a  pornit randul de  rugaciune,  era acolo un copilas care suferea de paralizie infantila  si a fost adus pe platforma . Fratele Branham a  spus  audientei : Aplecati-va  capul si  inchideti ochii si fiti  cu adevarat  reverentiosi . Dupa ce s-a  rugat, a spus oamenilor sa-si ridice capul  si a  spus  baietelului : Vin-o  la mine, fiule ! Piciorul lui  mic  si  slab  inca  se  balanganea, dar in  momentul in care  degetele lui au atins podeaua, piciorul s-a intarit si s-a marit  si ela fugit  de-a  lungul scenei spre fratele  Branham .  Noi am plans ca si copiii, fiindca am stiut  chiar  atunci ca  aceea era ceva real.    Estle  a stiut, fara nici  o umbra de indoiala, ca  ceea ce  fratele Branham predica era  adevaratul  MESAJ al  OREI  si el  a urmat acest mesaj pana la sfarsitul  vietii .

Dupa aceea, noi am mers la  adunarile fratelui Branham  ori de cate ori am avut posibilitatea .Imediat dupa ce ne-am mutat  aici la  Clarksville (  imediat  urmatorul orasel dupa  Jeffersonville, )  in 1950, sotul meu a  cumparat  mai multe  benzi de calitate si un microfon bun, si a inceput inregistrarea predicilor la  Tabernacol.Cred ca este unul dintre primii care au facut asta ,caci dupa aceea multi au inceput, progresiv, sa faca propriile  inregistrari .Estle  a calatorit de asemenea  la adunarile din Chicago, Carolina de Sud  si in Arizona, inregistrand.  Facea  originalul  si cand se intorcea acasa  facea copii si le trimitea la frati . Imi amintesc ca  avea patru magnetofoane in functiune care mergeau deodata,  facand copii  ale benzilor .Elnu taxa decat  costul benzilor pe care le cumpara .. Aceasta a  continuat pana cand fratii  Leo  si Gene  au inceput oficial sa  faca inregistrari.

Cand fratele Branham era la tabernacol,noi aveam  o multime de oaspeti  de pretutindeni  cazati  la casa noastra  si eu gateam pentru ei  in fiecare duminica  Uneori  eu simteam ca si cum as fi  prajit mai multi pui si as fi  gatit mai mult sos decat  oricine  din lume .Eram  mandra de acest lucru  stiti,si daca  am ajutat  pe cineva, eram datoare s-o fac ( Aceasta  a meritat, a avut valoare )

Noi nu am fost prea des la casa fratelui Branham, dar i-am vizitat de cateva ori si ei au venit la noi . Odata  noi eram la  Branhami  pentru  pranz, si sora Meda a pregatit  pui fript .Ea m-a rugat sa  fac sosul , dar ea, cand a terminat de prajit,a aruncat tot uleiul   ramas de la prajire si a spalat cratita . Eu am spus : Unde sunt   sosurile ramase de la prajite ?.Ea a raspuns:Le-am  golit afara si  am spalat cratita pentru tine  Eu am spus; Ei bine, tocmai din acestea eu fac  sosul de garnitura ! Astfel eu  am facut  sosul  din Crisco, dar nu era  chiar asa de bun . Eu totdeauna faceam acel sos din  resturile ramase de la  prajirea puilor . Eu nu cred ca ei obisnuiau sa manance   gravy ( sos garnitura )

Mai demult, in zilele  de la inceput, uneori noi ieseam pentru cina de duminica  si atunci doar ne asezam la masa  si discutam .Aceasta  a  dus la o apropiere intre Estle si fratele Branham .Stiu ca fratele Branham  l-a numit  pe Estle   unul din prietenii lui  de  suflet  si a spus lucruri foarte frumoase despre el, pe banda

Estle avea o expresie  pe care o folosea in descrierea fratelui Branham. El spunea :  El nu este mai mare ca un pound de sapun  dupa doua zile  de  spalat cu acesta,  insa  este  cel mai mare om mic  pe care l-am vazut in viata mea .

Se pare ca   atunci cand fratele Branham  a  pornit  intai sa  tina servicii de  vindecarer, si erau asa de multe, in jurul lumii,  la acel timp era urmat de  o multime de oameni .Si apoi, cand el  a intors butonul de la  vindecare spre predicarea de invatatura, atunci  o parte din oameni l-au parasit ( s-au  indepartat ) fiindca ei au  urmat numai slujba de vindecare . Oamenii  de astazi se ofenseaza de   strictetea  Cuvantului.  Numai Dumnezeu stie cine  IL va accepta,  prin Harul Sau,  caci multi sunt chemati, dar putini sunt alesi .

Dupa ce fratele Branham a fost chemat afara de pe scena, noi avem doar adunarile noastre de rugaciune acasa,  ascultam benzile ,studiem  mesajul si citim cartile .Cred ca multi oameni  au facut asta, si inca  mai fac.

.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         .

Generatia  care  pastreaza  memoria vietii profetului  — 7

Posted on noiembrie 5, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

MORRIS   UNGREN   ////   nascut la  11 august  1918, locuieste  in  Southaven, Mississippi.   Vocalist,  a  cantat in  numeroase  adunari  la cererea  lui  William  Branham .  Este pastor  la  Grace  Tabernacle.  Si,  surpriza,  este  roman,  de la  Sighetul  Marmatiei,  din familia  Ungureanu,  emigrata in U.S.A. Am  primit personal de la  fratele lui, Robert, care  detine o  firma de constructii,  revista  adunarii  din  Memphis, Tennesse si poze de familie, in anul  1991 cand un  membru al familiei  pe nume  Cornel Leordean si  sotia   a  vizitat  tara  de origine, Romania

Prima data cand l-am vazut pe fratele  Branham  in actiune  a fost  in  Camden , Arkansas. Noi eram  in biserica  baptista  in timpul acela si auzisem  despre el ,  ascultasem o  banda  inregistrata si ma  gandeam:Asta  este  diferit ! Cred ca  pe una din benzi  el  vorbeste despre  samanta sarpelui  si asta  mi-a  atras  curiozitatea . Eu  doream sa-l aud, si mama mea  m-a incurajat sa  plec, astfel , sotia mea, Vivian si  cu mine  am condus  masina spre Camden.

Inainte ca el sa  iasa pe platforma, cineva  mi-a cerut  sa merg sa cant, si eu am cantat   Coborat Din  Gloria Lui. Apoi  m-am asezat  pe un scaun pe platforma, cu mai multi slujitori pe care nu i-am  recunoscut . Am cerut  cuiva  care  sedea langa mine sa-mi spuna  cine sunt acei oameni si am aflat ca  fratele  F F Bosworth si familia lui  erau  prezenti, impreuna cu Raymond T Richey si familia lui. Aceasta  a fost la scurt timp dupa ce poza cu  halo-ul de lumina  fusese luata in auditoriul din Huston, astfel eu  am  concluzionat  ca poate fi un singur lucru  care  a adunat  asa   multime .  Gordon Lindsay  a  venit si a vorbit  aproximativ o jumatate de  ora , apoi fratele Branham a venit .  Fratele lui, Howard, l-a adus la platforma , si cand a  inceput sa vorbeasca,,primul lucru pe care l-a facut, primul  om pe care  l-a  recunoscut  ( salutat ) a  fost  portarul !   Eu m-am gandit :  ce fel de decor  ministerial este acesta,  cu slujitori stand  pretutindeni  in jur, pe platforma ?

El a vorbit  cam 15 minute,  si aproape ca trebuia sa -ti tii mana palnie la  ureche, fiindca vorbea foarte  incet . In timpul  randului de                                       rugaciune,  au fost  patru sau cunci oameni pe care i-a luat de  mana si le-a spus    ce  probleme  au  . Apoi el  a  aratat cu degetul spre  cineva  din  fata noastra  Era o femeie    , si el a spus : Doamna, tu nu ai nevoie de  nici un bilet de rugaciune .Tu stateai in fata  chiuvetei  din  bucatarie, spaland vasele . El i-a spus ce culoare  avea  sortul pe care il purta  , si i-a spus  : Tu ai scapat o cana  si  s-a spart  si i-a spus  cum  ea s-a enervat . Ea  si-a ridicat mainile si a spus ca  este  adevarat  Noi am simtit  asta,desigur .

Cand am inceput sa pun  lucrurilr impreuna, mi-am dat seama ca el este un vazator. Eu  pot sa spun ca el vazuse ceva, si ceea ce vazuse era  adevarat, fiindca  vedeam reactia  acelei femei . Asa ca ,pentru mine, el a fost  mai intai  un vazator  si mai tarziu am inceput sa vad ca el era un profet . Dar eu  am fost convins chiar atunci, si niciodata  nu mi-am schimbat opinia, ca el era  un  vazator ..  Astfel, noi am inceput sa-i urmarim slujba  prin rapoaartele  publicate in  revista  Vocea  Vindecarii

Unul  din lucrurile pe care le-am observat  despre fratele Branham era acesta : Daca  era ceva  in mintea ta  el avea intotdeauna un raspuns . El  doar avea un mod ciudat de a  impleti  raspunsul tau  in  predica,  si privea la tine  cand il  spunea si tu stiai ca este exact pentru tine , Era  raspunsul pe care-l  asteptai, si era  parte din  predica .Sunt sigur ca facea  acest lucru  pentru altii,  era  o particularitate pe care eu am observat-o .

Am vorbit cu el despre marea  piramida,  fiindca studiasem problema si  colectionasem carti despre subiect, prin anii 40   , inainte ca sa-l cunosc pe fratele Branham. Am citit  de multe ori  cartile . I-am spus ca  data lui de nastere corespunde cu  locatia  treptei  celei mari din piramida , asa cum se masoara, un inch pentru un an . In  aceea adunare el a spus ca  este in cautarea unei cetati ( oras )  si aceea  este  Mireasa .  Fratele  Branham a  invatat ca  Mireasa este  Noul Ierusalim

Al doilea  interviu pe care l-am avut cu fratele Branham  a fost in Phoenix, Arizona , in 1964 . El s-a intalnit cu fratele meu, Robert, si sotia lui, Millie, si cu mine, in camera lui de la motel . El tocmai vorbise la Conventia  Oamenilor de afaceri  ai Evangheliei Depline  la hotelul Ramada Inn , unde au fost prezenti  3000  de oameni . El vorbise despre botezul cu Duhul Sfant  si eu am vazut  pe  predicatori  cum  dadeau din cap  dezaprobatori  la interpretarea pe care el a dat-o .  El  a  invatat ca.  a primi Mana  in epoca  in care traiesti este primirea  botezului Duhului Sfant  si ca vorbirea  in limbi nu este evidenta (dovada ). Ei  au ratat  asta .

De   nenumarate ori  fratele Branham mi-a cerut sa cant inainte ca el sa vina la amvon. Am cantat in asa multe concerte , incat nu eram  deloc stresat  sa cant  pentru el  Am cantat un solo din Hendel,  odata  , la Tabernacol, cu titlul  Messia , din aria  Linistiti-va . Billy  Paul  a comentat despre asta, dar multi din adunare nu erau  obisnuiti cu muzica clasica . Dar eu am simtit ca era foarte  potrivita  pentru acea slujba, care era  profetia din Isaia 40  privitoare la  Ioan Botezatorul.

Eu totdeauna  cantam cantece  in legatura cu  Cuvantul si fratele Branham stia  asta .In  iunie 1964  eu am cantat  Coborand din  Slava Sa   la tabernacol in Jeffersonville . Cladirea era  arhiplina  , oamenii sedeau pe pervazele de la ferestre  si erau multi afara . Eu  am mers sa cant, si  imediat cineva s-a asezat in locul meu  . Am  vazut asta , asa ca, dupa ce am cantat,am iesit pe usa din spate,  dupa  bazinul de botez . Fratele Branham astepta acolo, in  incaperea  de alaturi, si avea  caietul de notite  deschis . A spus  :  Ce ai cantat  este ceea ce eu predic  in aceasta dimineata . El a predicat  Dezvaluirea  lui Dumnezeu , si el  mi-a aratat  notitele . Scria cu litere  marunte, un fel  de prescurtari, ca sa-l tina in  context .

Va mai spun despre timpul cand eram la cafeneaua  Blue Boar ( porcul albastru ) , unde  se adunau multi, dupa  adunare .Fratele Branham a venit  unde stateam eu  si m-a  luat de mana . Am vazut ca  fata lui  s-a intunecat  si a  spus  :  Adancul cheama  adancul .. De atunci, ceva a inceput sa se miste prin bratul meu si prin trup.Am simtit o caldura  neobisnuita si o senzatie de  pierdere a greutatii care a venit asupra mea, si  am stiut ca era acel  Inger, care era  Hristos . Mi+am dat seama mai tarziu ca am fost vindecat de ulcerul de la stomac, fiindca nu am mai avut nici o  simptoma  , dupa acel eveniment .  Cred de asemenea ca am fost botezat cu  Duhul Sfant  fiindca viata mea s-a schimbat .

Pe atunci, eu locuiam in Tulsa, Oklahoma, si eram  Presedintele  Colegiului Biblic , pozitie pe care an detinut-o  mai multi ani . Odata, eu am primit un apel telefonic , era fratele Branham care voia sa se roage pentru mine Aveam ceea ce  se numeste  edem angioneurotic , care cauza umflaturi pe corp, uneori la varful degetelor si pe buze . M-am facut bine, dar boala a revenit . Cand s’a rugat pentru mine atunci, el a spus ca  sunt doua umbre care  ma vor  urmari toata viata, incercand sa ma doboare.. El vorbea pe taram spiritual , lucruri pe care eu nu le  intelegeam ca el, dar el a spus asta

Fratele Branham nu facea ceva  care sa te  oblige in acea directie, incat ramaneai sub  agentia  moralitatii libere .. Oricum ,era evident ca el stia ca eu voi face calatorii peste ocean, si era pentru mine o pregatire , in felul lui, fara sa’mi spuna direct ce sa fac.De  asemenea, el mi-a spus sa continui sa cant,si sa duc  mai departe  Chivotul . Numai Levitii, care erau in slujba, puteau duce chivotul, ceea ce  insemna ca eu am o slujba . Fratele Branham de asemenea mi-a spus ca eram pastor aici , in Memphis . Multi  altii incercasera sa  deschida  biserici in aceasta zona, dar ei  au cazut la marginea drumului.

El avea  un mod de a te ridica, de asemenea  El putea sa patrunda  in interior si sa-ti  scaneze  caracterul . El  nu o facea prin numele omului, ci prin ochii lui Dumnezeu  el vedea natura fiecaruia  si el putea reduce  prezentarea  acelei  naturi  in unul sau doua cuvinte . Toate  acestea  ne duc la concluzia ca era  profet

In  dumineca de  Pasti 1965 fratele Branham a vorbit la  Tabernacolul lui.  Atunci , Billy Paul a  mers la amvon inainte de  seviciu si a  anuntat ca fratele Branham  doreste sa  vada  toata familia Ungren  in biroul lui .  Noi eram asezati prin toata adunarea, si eram cam 15 sau 20  de persoane  care ne-am inghesuit in biroul lui. El avusese o viziune si a dorit  sa ne-o  relateze .In acea viziune el a vazut  o  tava de argint  pe care tata  o tinea  si in ea erau toate numele noastre   si numele nepotilor, si asa mai departe, scrise pe  carduri  mici  si tatal  meu  i-a zis : Frate Branham, ti-i  dau tie pe toti !

El a spus ca  aceasta viziune  s-a repetat de  mai multe ori si  de aceea a vrut sa ne-o spuna tuturor .  Eu nu stiu sa mai fi chemat  vre-o familie in acest fel, dar  a chemat-o pe a noastra . Fratele Branham a spus  de asemenea ca  familiile  credinciosilor  se dezvolta  ca o tulpina (au radacina de neam – samanta  puternica peste generatii) la fel ca si  caii de rasa sau  vacile de lapte

Mama  a fost o persoana cu credinta  mare . Tata a fost un om tacut, care nu avea multe de spus si el  a primit Mesajul mai tarziu decat mama . Odata, pe cand erau la cina  cu fratele Branham, el a  zis tatei :Frate  Ungren, te-am vazut pe tine si pe sora Ungren mergand  mama in mana  in Mileniu . Tata a spus :  Ah,  ea nu ma va avea !( Asa era tata, doar in felul  lui ) , dar fratele Branham a spus : Ba da, ea  te va  obtine !

Ultima data cand am vorbit cu fratele Branham a fost in  augut 1965 . Era  una din ultimile lui adunari din Jeffersonville  si dupa serviciu am mers cu masina  in jos pe  str. Utica Pike  si am vazut  masina lui in fata magazinului in care sora  Meda  a  alergat sa cumpere ceva . Am parcat si  m-am indreptat spre  partea  soferului si am inceput sa vorbesc cu fratele Branham. Apoi, deodata  eram in  partea  opusa( partea pasagerului ) si fratele  Branham  se  afundase in scaunul lui si fata  i s-a intunecat . Am stiut atunci ca Dumnezeu il  pregatea sa-mi spuna ceva . El a spus  un lucru :  Cand  turma scade,  ei canta . Si din nou  mi-a nspus sa continui sa cant si sa duc  chivotul .

Faptul era ca eu nu  pasisem ca sa  merg pe partea cealalta a masinii  Insa numai  mai tarziu m-am intrebat  : Cum am  facut acel ocol ? Dupa  intamplare mi-am dat seama ca  Dumnezeu  m-a purtat  dincolo . El  ma  dorea sa fiu la  dreapta profetului . Pe partea stanga nu este bine sa fii  cand mergi in fata Domnului, voi stiti .Dar El m-a  mutat  dincolo . Asa a facut El cu  Filip si eu  cred ca toate intamplarile relatate in Biblie s-au  intamplat si in  slujba profetului, intr-un fel sau altul

Oriunde ma duc, oamenii vor sa le vorbesc despre fratele Branham. Ei au simtamantul ca am fost un tovaras apropiat lui . Nu am fost  atat de apropiat, insa  drumurile noastre s-au  intersectat deseori si totdeanuna el a avut ceva  significant sa-mi spuna

Fratele Branham a fost un  nazireu in faptul de a nu bea si nu fuma  si a fost pus deoparte  ca un  Nazaritean . Eu m-am uitat la toate evenimentele din viata lui  si toate vorbesc despre chemarea si slujba lui . El avea acei ochi cu privirea patrunzatoare care  vedea prin tine  si te cerceta . Eu cred ca era  un om simplu  si vorbind doar despre natura lui eu gandesc ca avea  temperament  melancolic , Cred ca era  o  persoana foarte  intuitiva si foarte  sensitiva . Era facut  ca sa fie  sensitiv spiritual . El traia tot timpul in doua lumi , mai mult in alta lume, care este greu de inteles , insa noi am primit  cateva  licariri  de lumina despre aceasta . Era de o sinceritate  impresionanta . El nu incerca sa fie umil, aceasta era parte din el

Lucrul care-l facea complet diferit de altii  era acea ungere  a Duhului  care era in el . Oamenii reactionau  emotional la aceasta .  Uneori ne gandim : Doar ca om, ca un vas, vede Dumnezeu pe un om prin care lucreaza, sau El isi pregateste un om  ca sa lucreze prin el ? Probabil, amandoua  sunt adevarate

Generatia care pastreaza memoria vietii  profetului — 8

Posted on noiembrie 29, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

CLEO  EVANS      /////  nascuta la data de 31 martie  1921    locuieste in Tucson, Arizona

Ea  si sotul ei  , Welch,  au fost prieteni apropiati lui William Branham  si au avut experienta  supranaturalului  in timpul anilor  de asociere cu  slujba lui . Welch  Evans  a  parasit  viata  pamanteasca  la 12 octombrie 1975

In  1950,  atunci cand trezirea era in toi, si erau asa de multi oameni care  raspandeau reviste care anuntau ca  acel predicator va fi aici, si celalalt predicator va fi acolo,  noi  alergam pretutindeni, fiindca eram doritori  dupa mai multe  lucrari ale  Domnului . Asa a fost .

Intr-o  zi,  sotul meu Welch  a venit pentru masa de pranz si  a citit  scrisorile venite in cutia [postala . El  a luat o revista  si pe coperta din spate era poza lui William Branham  cu Oral Roberts .  Cred ca  Gordon Lindsay si unul  din fratii  lui William Branham erau  de asemenea in acea poza.  El a aratat spre  fratele Branham si a spus :  Acesta este unul pe care as vrea sa-l aud  ! Eu am intrebat  : De ce pe el ?  El a zis :  Priveste la ochii lui  .  Eu am privit si  intr-adevar  am vazut si eu ca era ceva deosebit  cu privire la el .

Apoi, intr-o dimineata  am auzit la radio ca  Reverendul William Branham  a  inceput o trezire  in Chattanooga , Tennesse,  in acea seara de luni. Noi locuiam in  Tifton, Georgia, la aproximativ 300 de mile spre sud .  Welch a spus :Ridica-te, imbraca copii si  vom pleca .  Eu aveam o sora in  Cleveland, Tennesse,  unde putem ramane peste noapte , astfel el a mers sa  alimenteze  masina si celelalte si eu am pregatit copiii . Am spus :  Trebuie sa pregatesc micul dejun . Dar el a spus : Nu, vom manca pe drum . Astfel, am  lasat toate si in seara aceea eram deja in auditoriu

Noi auzisem predicatori aici si acolo,  stiti voi .  Eu nu am  aderat niciodata la o biserica, dar Welch  da  El era  la  Biserica lui Dumnezeu  – Church of God – Noi am mers sa-l ascultam pe Oral Roberts si la acel timp  era  cel mai bun pe care-l auzisem .  Dar noi nu ne-am  alipit la niciunul , noi doar mergeam la conferintele lor . Asa era, pana cand  l-am auzit predicand pe fratele Branham .

Cand fratele Branham a venit pe platforma, era ca intr-o lume diferita  Noi n-am  mai fost  niciodata in ceva asemanator . Era ceva special  despre el, dar eu n-am stiut ce era .Eu nu stiam  ca trebuia sa  ma astept  sa intalnesc un profet . Doar n-am stiut .Am citit Biblia  si erau asa de multe  ce nu intelegeam . Eu doar  citisem

In seara aceea , in Chattanooga, cand el  a inceput sa cheme pe oameni si sa le spuna ce era  gresit  la ei , verisorul meu, care venise cu noi  la adunare, a spus :  Stiu ca fratele Branham  are dreptate, fiindca eu cunosc pe acel baiat, stiu ce probleme are .

Din acea data, noi nu am  mai  dorit sa ascutam pe nimeni, decat pe profet .Nu am nimic impotriva la nici un predicator  acum, nici un lucru  impotriva  niciunuia . Insa noi doream sa stam  doar cu fratele Branham.

Imi pare ca acei 15 ani,  din  1950 pana in 65  au trecut  foarte repede . Desi  am  primit benzi si le ascultam in fiecare zi, doar in ultima parte a anului 1955  am inceput sa mergem la Jeffersonville , ca sa-l ascultam direct . De fiecare data cand fratele Branham urma sa predice, Billy Paul ne suna si ne spunea si noi ne luam liber si mergeam la adunare.

Noi  nu am  petrecut  timp cu  William  Branham pana in 1957, in Philadelphia . Am luat atunci micul dejun cu el si sora Meda si micutul Iosif . Atarnata pe peretele de langa noi in restaurant era o pictura frumoasa cu un lac  imprejmuit de copaci  de jur imprejur  si fratele Branham a inceput sa spuna  “  Acesta pare sa fie un loc bun pentru pescuit . Ei bine, Welch  si-a dat drumul la gura  si  au vorbit  despre pescuit. Imediat dupa aceea  fratele Branham a  inceput sa vorbeasca despre  cineva care a mers sa pescuiasca si a spus cat de  adanca  era apa , si celelalte si despre faptul ca ei au ascuns pestii  de  gardianul care era  in patrulare .  Am observat ca fata lui Welch se inrosise si m-am  gandit : Ce se intampla ?

Eu nu stiam, caci Welch nu-mi povestise niciodata  , dar am ajuns sa aflu ca  atunci  cand Welch si doi dintre baietii nostri si un alt  om  au  mers la pescuit  ei au prins un banc de pesti (  peste limita permisa ) si ei i-au lasat  in apa adanca, in lac, ascunzandu-i de  paznic (gardian ). Cand l-au vazut venind, ei au ascuns pestii .si i-au luat dupa plecarea paznicului. . Ei au facut asa  de vreo trei ori . Fratele Branham spusese  povestirea  exact  asa cum se  intamplase, in totalitate ! La sfarsit, Welch a spus :  Sunt vinovat, frate Branham.

Mai tarziu, fratele Branham  i-a cerut lui Welch sa-l duca  odata  la pescuit  in acel loc, si el l-a dus . Welch a dorit sa -l duca la un loc bun, si el l-a luat pe fratele lui  cu el ca sa-i arate  cel mai bun loc.  Era un loc frumos, insa era plin de aligatori  si serpi si fratele lui fusese muscat  de un sarpe  cu putin timp in urma, si totusi ei au mers acolo fiindca era loc bun de pescuit .

Eu nu am stiut ca s-a intamplat ceva, cand  Welch  a sunat acasa si a spus ca au terminat de pescuit si  fratele  Branham  va ramane la noi. . El a spus sa fie gata cina  , cand se intorc acasa . Fratele Branham a fost cel ce mi-a spus ca  atunci cand a incercat sa traga un peste mare afara din apa, Welch, care era descult si avea pantalonii  suflecati  peste genunchi, a spus :  Frate Branham, ti-l aduc eu .  El a mers prin apa cu namol si atunci a fost muscat  de un sarpe cu  clopotei . Fratele Branham s-a rugat pentru el si nu a  avut nici o   problema  din  cauza acelei  muscaturi

Fratele Branham  a  dormit in acea noapte la noi . Cand  s-a trezit , dimineata, a  venit in Bucatarie  inainte ca  sa fie pusa  mancarea pe masa,  si Linda si Maria  ( fetele  mele mai mari, )au dorit sa-l asculte, astfel ele doar  s-au asezat, sa-l asculte    . Eu a trebuit sa fac totul, si daca altadata eu spuneam : Linda, fa asta, si spuneam: Maria, tu fa  asta, daca le-as fi chemat, ar fi venit, insa era ceva  special ca sa-l avem la noi in casa si la masa noastra pe fratele Branham

Odata el  a spus ca  ai mei copii  sunt cei  mai buni din lume . Asta s-a intamplat cand  a  fost  in casa noastra , pe cand predica in  Tifton, in 1961. Cred ca  ei au banda  intitulata  Casa  Ta , unde el vorbeste despre ele , stand in jur si ascultand pe predicator, la acea  varsta  tanara . El le-a laudat, cu blandete

Eu am spus ca, daca  nu voi primi nicio alta  rasplata , eu  mi-am primit-o pe  a mea, fiindca el mi-a spus ca  am facut o treaba buna  crescandu-mi copii. Eu am stat acasa si  am avut grija de ei si  am avut grija de casa  mea .

Noi am  plecat la Tucson pentru aproximativ sase saptamani, inainte ca  Pecetile sa fie deschise . Prietenii nostri ne-au spus  sa  inchidem doar gazul  si telefonul, cand plecam, doar acestea doua, ca de casa  vor avea grije sa  verifice  periodic  Dar Welch a  inchis totul, – gazul, telefonul, apa, electricitatea-totul, dar noi n-am stiut asta . Eu aveam  toata carnea in  congelatorul din veranda de la  intrare . Era plin cu carne de pork, oaie, curcan,  legume, fructe  si celelalte toate .

Eram in Tucson de sase  saptamani  si eram gata  de intoarcere, si Welch a spus : Sa mergem sa-l vedem pe fratele Branham, inainte de plecare .  Noi  am mers la el acasa  si  am  mers esa luam masa  cu el si cu sora  Meda , apoi am mers  sa  ne plimbam . Fratele Branham l-a intrebat : Crezi ca pestii  musca  undita  in Georgia la timpul acesta ? Welch a spus :  Da,  trebuie sa fie un timp bun.  Eu am spus atunci : Frate Branham, cand  tu ai fost la noi, Welch a  pus  cateva veverite in congelator, pe care a  scris  numele tau .  El si  Welch erau pe scaunele din  fata , eu si sora Branham pe scaunele din spate . Cand am spus asta, el s-a intors spre mine cu o  privire  neobisnuita, dar nu a spus nici un cuvant El ne spusese mai demult ca  veveritele erau  mancarea lui preferata . Voi stiti, veveritele nu au multa carne, , dar Welch le curatise bine, le impachetase si scrisese pe ele  numele fratelui Branham . Oricum noi aveam multe  in congelatorul acela , acolo acasa . dar eu nu stiam  sa fi spus ceva  gresit, pentru care sa fi privit astfel spre mine

Cand  am  ajuns  inapoi la Tifton, am mers   la casa mamei mele care era  aproape  de curtea noastra din spatele casei, ca sa  ne luam cheile  de la casa si  mama   ne-a spus ca  electricitatea  a fost inchisa  timp de sase saptamani, cat am fost plecati . Desigur , noi stiam ca  nimic din congelator nu mai putea fi bun  dupa atata timp. Cand am mers sa  intram pe usa din spate, unde era congelatorul, Welch era cu lanterna in mana si se pregatea sa deschida , si a spus:  Stati toti  inapoi !  Se gandea ca mirosul va fi  foarte urat  Dar cand a deschis sertarul, nu era nimic stricat . Chiar si  tavita cu cuburile de gheata , care era  in partea de sus, dsupra legumelor , nu era  dezghetata !. Un adevarat miracol  avusese loc . Mama  mea  nu putea sa inteleaga  Ea a spus : Welch, tu trebuie sa ai  undeva  alta  alimentare cu curent electric la acest frigider, pe undeva  pe sub casa, fiindca  toate luminile  au fost stinse, de sase saptamani . Ea  a spus Lindei sa aduca  un radio sa vada daca merge la acea priza fiindca se gandea cu siguranta ca este o legatura  de care nu stim . Au adus radioul, dar acesta nu  a  functionat . Ea a spus :  Nu-mi vine sa cred. Este  un miracol .

Eu cred ca ceva s-a intamplat cand i-am spus fratelui Branham ca are numele scris pe pachetul acela cu carne de veverita din congelator , fiindca atunci cand s-a intors sa ma priveasca, am simtit  ceva  deosebit .

In 1964  am pierdut pe fiul nostru intr-un accident de automobil . El avea 18 ani . Fratele Branham nu era in oras  la timpul acela, si noi l-am sunat pe Billy Paul.  Putin mai tarziu, fratele Branham l-a sunat pe  Welch si i-a spus ca  Domnul  nu l-a instiintat despre  moartea lui Jimmy, dar de indata ce a  auzit de  accident, a cautat in toate ” regiunile ” si nu l-a gasit  Apoi i-a spus lui Welch ca s-a hotarat sa mearga sa vada  epava  masinii . A spus ca  Jimmy  a stat probabil pe scaunul de linga sofer, fiindca  de indata ce masina s-a izbit de camion, el a vazut o lumina care s-a ridicat de pe scaunul din partea dreapta si a  mers  direct la  Dumnezeu . El a spus : Frate  Evans, daca vrei sa stii unde este  Jimmy, el vorbeste acum cu fiica mea, Sharon Rose . Apoi el a spus :  Daca i-ai putea vorbi lui Jimmy, el ti-ar raspunde : Tata, eu nu vreau sa merg inapoi, lasa-ma  aici .

Apoi fratele Branham l-a sfatuit sa-si adune familia, si daca  au nevoie de ajutorul lui, sa-l cheme .A  doua zi,  dis de dimineata, fratele Branham l-a sunat iarasi pe Welch, si de atunci  am  primit pacea  care  intrece orice  intelegere

La trei zile dupa  inmormantare, am plecat la Tucson. Noi am  simtit doar nevoia sa plecam de acasa . Primul loc unde ne-am oprit a  fost la  Norman. Sora  Norman mi-a sugerat s-o sun si sa vorbesc cu sora  Branham, si  ea a spus : Sora Ewans , Bill nu este acasa  chiar  acuma, dar el doreste sa va vada pe voi  toti.  N-a trecut multe minute pana am auzit o bataie in usa  casei Norman ,  era fratele Branham . El  a  inceput direct sa vorbeasca despre Jimmy. As fi dorit sa  avem tot ce a spus el  inregistrat pe banda, dar cred  ca voia Domnului pentru noi nu a fost sa fie asa . El a spus ca Jimmy  nu a vrut sa vina inapoi . Apoi a spus:  Cand va veti reintalni cu Jimmy, lui i se va parea ca  au trecut numai trei minute de cand v-ati despartit .

In prima parte a lunii  februarie 1965 noi  locuiam in Tucson si  Welch avea  o statie de  service pe  str. Park Avenue , la doar trei cladiri distanta de casa unde locuia fratele Branham.  Intr-o dimineata, Welch plecase la  atelier si eu cu Ronnie am luat pe Marta Juune ( fata mai mica ) sa o ducem la  scoala.Era o zi frumoasa, fara nici un nor pe cer . Noi am lasat-o sa coboare la scoala si eram in drum spre  statia de service, cand Ronnie a spus : Mama, priveste spre munti, la acei nori ! Am privit, era in partea dreapta a locului numit Stanca  Degetului  si era un grup de nori de culoarea  chihlimbarului . I-am privit, si uneori pareau a fi cinci  intr-o parte , sus , si doi  jos, in cealalta . Apoi ei si-au schimbat pozitia , imprejur . Timp de 45 de minute a fost foarte   ciudat, si noi am stat sa privim . Ronnie a spus:  Stiu  unde este fratele Branham, el este chiar acolo sus, acum . Am spus;  Stii ca numai Dumnezeu poate face asta.  Era ceva deosebit, nu am vazut niciodata ceva  asemanator.

Fratele Branham vorbeste pe banda despre noi, privind aceea, si spune ca  a fost  timpul si locul in care Domnul  ii vorbise  cu privire la casatorie si  divort.

Ultima data cand am vorbit cu fratele Branham  a fost  la Statie, in ziua dinainte ca ei sa plece spre Jeffersonville , in 18  decembrie . El a venit spre masina in care eram eu si Linda si a spus : Imi place sa  calatoresc, dar nu pe timpul acesta . stiti ca  drumurile sunt ude si alunecoase . Va trece mult pana ma voi intoarce, fiindca-mi voi cumpara o masina noua  acolo si va trece o vreme  in care voi avea pauza . El ne-a mai vorbit unele lucruri, apoi a spus :Stii, eu am fost casatorit de doua ori,  dar  as prefera  sa fiu  casatorit si doar o singura zi, decat sa fiu  singur  3oo de zile

Ziua urmatoare, asa cum stim, fratele Branham si familia erau pe drum spre Jeffersonville.  Eu si Welch mergeam cu masina pe langa casa lor, in acea dimineata , si eu nu pot sa uit  cum el a oprit fara sa spuna un cuvant . Eu nu m-am putut opri din plans . Nu stiam ce este, ceva  a venit pur si simplu peste mine . Noi am stat putin, apoi  am pornit inapoi spre  apartamentul nostru . Cand am intrat pe usa, Linda ne-a spus ca fratele Branham  a avut  accident  si ei spuneau ca  este foarte grav. Welch a  spus imediat :  Pregateste-mi costumul, plecam spre Amarillo . ( nota traducatorului :  pe timpul acela, in Romania    era  in voga  un cantec cu titlul ” This  is the way to  Amarillo “, imi amintesc  bine  de el, ne placea sa-l ascultam )

Imi  amintesc ca  luna era rosie ca singele in noaptea aceea .  In Amarillo am inchiriat un apartament peste drum  de spital.  Erau mai multi oameni acolo, care au intrat sa-l vada pe fratele Branham. Eu nu ma gandeam ca voi ajunge sa intru sa-l vad, dar, intr-o dimineata, am ajuns putin mai tarziu, si sedeam in sala de asteptare  cand a venit  sora de spital si m-a intrebat :  Vrei sa vii inauntru sa-l vezi pe rev, William Branham ?. M-am gandit ca nu vorbeste cu mine, asa ca m-am uitat in jur, dar nu era nimeni afara de mine . Am spus da, si ea mi-a dat un halat  si m-am dus langa patul lui . El era  cu aparatele  de tractiune la pat, si avea capul bandajat  , Eu am. luat o mana a lui in mana mea , iar cealalta mi-am pus-o pe umarul lui    Am stat  asa un  timp, in  liniste  Lacrimile au inceput sa-mi curga asa de repede ca  mi-am udat toata rochia .  Am stat doar acolo..  Apoi, sora a venit sa-mi spuna  ca  mai erau oameni  afara care doreau sa intre sa-l vada . A  spus ca daca  doresc sa revin, doar sa-i spun si ma va chema iarasi.  insa n-am  revanit. .  Inainte ca sa plece din Tucson, el spusese :  Ne  revedem la Craciun , dar n-a fost sa fie in felul in care  m-am gandit

As dori sa mai spun ca  fratele Branham, ori ca vorbea  cu  fermieri,  cu predicatori sau cu  medici,  ori ca  venea doar pentru o  excursie de vanatoare  imbracat in  jeans, ori ca era pe platforma  predicand  in  costum,  se parea ca   fiecare  era  interesat  pentru el, –  nu numai  prietenii lui, ci si  publicul, in general – si  intotdeauna   atrasi spre el . Felul in care  actiona si  se purta pe sine  era admirat de toti

Eu nu vad ca cineva sa  fi  venit in contact cu  fratele Branham si sa  nu-l fi  iubit cu  adevarat

Generatia care  pastreaza memoria  vietii  profetului – 9

Posted on decembrie 7, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

MABEL   BRANHAM     ///// nascuta la 26 iulie 1921,  locuieste  in  Jeffersonville, Indiana .   La  capatul  strazii  Primaverii  din  Jeffersonville, ea si  prietena ei  cea mai buna, Meda,  au fost  de fata  ( martore ) la  acel eveniment  fenomenal din  anul  1933, cand  un   glob de foc s-a coborat  peste raul  Ohio, in timpul unui serviciu  de botez  biblic

Meda si eu  eram  mereu impreuna,  de cand eram  mici fetite . Erau doar doi ani distanta intre noi  si amandoua  am crescut  in  saracie,  eram extrem de  sarace . Chiar daca  familia Medei  se muta des  de la o casa la alta, totusi  distanta  de la ei la  casa noastra din  strada Fulton era  mica, si acum eu locuiesc chiar  dincolo de aleea din spatele casei  unde locuiam atunci . Noi  eram  apropiate, desi  am  fost crescute in  mediu diferit. Familia mea  nu credea in  mersul la  biserica , dar pe cand eram  o fetita, la 12 ani, eu  am fost acolo la rau cand  Stalpul de foc a  aparut   in timpul  unui botez , in 1933. Nu-mi  mai  amintesc multe detalii din acea zi, caci eram asa de tanara la timpul acela, dar cred ca sunt singura persoana  care mai sunt  inca aici, care a fost acolo cand a  avut loc acel  lucru minunat.. Cand eram de 16 ani fratele Branham m-a botezat chiar in  locul acela

Cred ca  am inceput sa merg la  Tabernacol pentru ca Meda  mergea acolo. Pe  atunci  toate erau  altfel.  In acele zile de demult podeaua era  din pamant si era o soba  pe o latura a  incaperii. Erau poate 50  de oameni care  veneau regulat la  adunare. Ma Broy, mama lui Meda era usierul, si doi din fratii ei  Arnold si Rudy , cantau in orchestra, -chitara si  vioara bas, cred . Noi aveam  cantari  si  brad de craciun in fiecare an  si fratele Branham  dadea  fiecarui copil in mana  bomboane sau  o portocala , care erau  sub o anumita  varsta.. Acelea erau cele mai bune timpuri pentru mine .

Mi-amintesc de Hope si -mi  amintesc cum s-a  casatorit cu  fratele Branham.Era  putin inalta si era o persoana mai mult decat serioasa, foarte tacuta. Ea si Meda se  asemanau in multe privinte .Meda avea  grije de copii, si a fost un lucru greu de  suportat cand  Hope si Sharon Rose  au fost luate la Domnul.  Nu am fost  surprinsa cand  fratele Branham si Meda  s-au  casatorit. A fost cam  la acelasi timp cand eu m-am  imprietenit cu  Doc Branham., fratele lui William Branham.

Meda si cu mine  am pregatit  amandoua  casatoriile. Amandoua ne-am cumparat rochiile, si niciuna  n-am avut bani pentru poze, flori, receptie sau alte lucruri ca acestea.  Ea si fratele Branham s-au casatorit la casa lui Carpenter, in New Albany, in  octombrie 1941.  Doc si cu mine, in ianuarie 1942. . Fratele Bill  ne-a casatorit in fata casei in care locuiau,  peste drum de Tabernacol , pe strada a  8-a, nr. 922.. Aveau numai doua incaperi, un dormitor si o bucatarie, si ne-am casatorit in  dormitor. Micul Billy Paul era acolo, si era singurul  langa noi  .

Doc  si cu mine  ne-am mutat in casa  aceasta  de aici , peste drum de Tabernacol,  pe strada Penn,  imediat dupa ce ne-am casatorit .Meda si cu mine am ramas cele mai bune prietene in toti acei ani si am mers  mult  timp impreuna  . Fratelui Branham  ii placea sa ne auda  cantand,  si  cantam :  Nisipurile au fost spalate de  urmele de pasi, si Doc canta  Barca vietii . Eu nu mai pot asculta  acele cantece  din cauza lacrimilor de plans care  ma fac sa ma simt  rau

Doc  ajuta de asemenea la Tabernacol. El a fost conducator de cantari  multi ani , inainte  de a se imbolnavi si de a fi operat . El a murit in mai 1975.

Dar  sa revin,  eu nu cred ca  multi oameni  au  stiut  intr-adevar ca  fratele Branham era  profet.  Toti stiam ca  el era  cineva  foarte, foarte special .  Cand a  inceput sa calatoreasca  pentru a tine adunari, , in particular in  statul Ohio si in imprejurimi, Doc si cu mine  mergeam cu el. . Am vazut  atat de multi oameni vindecati  si asa multe  minuni care s-au  intamplat.  Dintre toti fratii lui, Howard, Donny si Doc  au fost singurii care veneau  totdeauna la  adunare.

Eu ma gandesc ca  fratele Branham era complet diferit de ceilalti frati ai lui. El nu era  separat de ei, insa  el avea o chemare speciala  in viata lui si faptul ca era  predicator  il punea  pe el  separat. Insa  oridecate ori vreunul  din familie era  in nevoie, el era  prezent  totdeauna  pentru noi.

Nu voi uita  evenimentul cand s-a casatorit  Donna, fiica mea . Era  unica mea fiica si am fost  suparata . . Fratele  Bill a  venit la noi si eu  sedeam afara  in veranda de la intrare . S-a  asezat  si el acolo si a  inceput sa-mi vorbeasca .  A  spus :  Mabel, tu stii, ei ne-au fost  doar  imprumutati  pentru putin timp.  Dupa  aceasta  convorbire, m-am simtit  bine . Acesta este  adevarul,  copiii  ne-au fost doar  imprumutati  pentru scurt timp.

Cu siguranta, eu  am fost privilegiata  in viata mea prin faptul ca am vazut lucrurile pe care l;e-am vazut si  am  cunoscut lucrurile minunate pe care Dumnezeu  ni le-a revelat prin fratele Bill

Nu  am mai dorit sa raman aici, dupa ce Doc  a plecat, dar El stie  pentru ce are nevoie de mine. Multumesc lui Dumnezeu  pentru ca a fost atat de bun cu mine.

Generatia care pastreaza  memoria vietii profetului – 10

Posted on decembrie 9, 2011by behaitul oilor si Glasul Pastorului

CARL   WHEELER  /////   nascut la 30  septembrie 1921,   lociueste in Tucson, Arizona .   In timpul campaniei de vanatoare din Colorado, el  a fost martorul  uniu eveniment care na aduce in minte  miracolul din Marcu 4.39

Am fost nascut si crescut  in ceea ce  se numeste  o ferma  de pe  fundul  raului, la doar sapte mile de New Albany, Indiana , in josul raului. Noi eram caracterizati  ca  fiind  sobolani de rau, pentru motivul ca, de cate ori ploua si  era pericol de revarsare, noi eram  obligati sa fugim. Am locuit acolo, pana cand am  venit in West, in 1966. Poate voi nu cunoasteti zona si  epoca in care ei aveau mareata orchestra, cu Benny Goodman si Guy Lombardo.  Imi placea sa  ma imbrac elegant si sa dansez valtz  si, desigur  aceasta presupunea si  ceva bautura.  Apoi mi-am intalnit viitoarea sotie , intr-o  zi  oarba ( de care nu am tinut cont -nt.}si Domnul  doar m-a  rasucit (in direcie opusa )Ea  nu a facut nimic rau, toata viata ei.  Atunci s-a intamplat ca  dansul si bautura au disparut. Acela a fost punctul meu de cotitura, si am inceput sa merg la biserica Metodista, unde ea era  invatatoare de scoala duminicala.

Apoi am luat cartea  pe care a  editat-o  gordon Lindsay  despre fratele Branham :  Un om trimis de Dumnezeu.  Am citit-o  si mi-am spus : Daca  fratele Branham vine vreodata in oras, cu siguranta voi face toate eforturile sa -l  intalnesc. nerealizand ca el  locuia  doar la cateva mile de mine, in Jeffersonville.  Apoi  am aflat  asta . Prima adunare la care am avut sansa sa particip a fost aceea de la liceul din Jeffersonville . Ei au ridicat o platforma  in mijlocul gimnaziului . In acea seara  el a folosit darul  descoperirii  prin  luarea de mana  a  bolnavilor.. Nu am fost atat de aproape ca sa vad  cum se colora mana lui, dar eu am asociat acel dar cu acela pe care Moise il avea . Eu  am fost  cu adevarat  miscat de aceasta si  am stiut ca  vindecarile erau  adevarate si  supranaturale  din  prima  clipa  cand l-am vazut rugandu-se.

Dupa aceea, eu  mi-am luat  cele doua fiice mai mari, Jackie si Madeline si ne-am dus la  Tabernacolul Branham . Eram flamand dupa  supranatural si l-am gasit la fratele Branham.

Dar eu nu m-am intalnit cu el direct, pana la adunarea  din  campania din Acton , in 1955 Billy Paul a  dat bilete  cu numere de ordine pentru rugaciune  si eu cu sotia mea am mers acolo.  Totdeauna  stateam departe de fratele Branham. Nu pentru ca  ma temeam de el, dar era respectul si reverenta pe care o  simteam, ceea ce ma retinea. Tot ceea ce ma interesa era ce spunea el, si asta puteam sa aud bine  de la distanta .

Noi sedeam pe al doilea sau al treilea rand din spate, cand Billy a venit la mine si  mi–a  oferit  biletul de rugaciune.  Nu am vrut sa-l accept, insa un prieten  de-al meu a spus :  Carl, ia biletul !  si iata ca am fost al treilea  sau al patrulea  chemat  . Aproape ca m-am speriat . Eu fusesem la un specialist  pentru diagnosticul de  cancer intestinal.  Am ajuns in randul de rugaciune si fratele Branham mi-a spus  exact  ceea ce doctorul a discutat cu mine ,  Cred ca  dupa aceea mi-a spus : Vei fi  bine, sau ceva asemanator, nu-mi amintesc  exact cuvintele. Apoi el a spus  :  Tu nu ai venit aici pentru asta , tu ai venit  pentru botezul Duhului Sfant.  El s-a rugat pentru mine si  aceea a fost o asa experienta supranaturala pentru mine ca  nu sunt sigur  ca  eram  constient, cred ca  nu am mai avut simturi  , cateva momente .

Dupa cativa ani, fratele Neville  a venit la mine si m-a intrebat daca consider sa fiu  diacon. Am spus nu, nu vreau. Apoi  Billy Paul a venit  la mine si mi-a spus :Tata vrea sa te vada chiar acum !  Am mers in biroul lui  din spatele cladirii  bisericii .El  a spus:  Ce este, frate  Wheeler?  a spus cineva  ceva ?  Eu am spus : Nu, toti  vorbesc de  bine . El a spus:  Atunci, care e  problema ?  Am spus :  Sunt  oameni  mai calificati decat mine ca sa fie diaconi . El  a spus :  Cine ?   Am enumerat  pe  cativa  si el a spus ca  aceia nu vor ca sa fie  diaconi. Am spus :  Bine, frate Branham, dar eu  nici macar nu  ma pot ruga  in public ! El a  spus  : Spune-le  dar  sa nu te cheme  sa te rogi .  si asa a  fost. El  a  dorit sa se roage pentru mine si eu  am  ingenuncheat . si  s-a rugat  pentru mine  . Am  ramas diacon  la Tabernacol timp  de patru sau cinci ani , pana  dupa  timpul cand fratele Branham  a  plecat

Vanatoarea  in  Colorado  impreuna  cu el  a fost o  experienta  minunata  .El a  spus  fiecaruia  dintre noi,  care  eram  vanatori  incepatori ( neexperimentati)  in ce directie sa  mergem . si eu   am  avut   cerbul  meu . In ziua  urmatoare, padurarii  au venit   la tabara noastra  si ne-au anuntat ca  este  pe drum ( se  apropie ) o  furtuna de zapada .Apoi   au spus ca  noi ar  trebui sa plecam si sa  avertizam pe toti vanatorii  sa plece  cat pot de repede . Fratele Branham  a  adunat  grupul  si ne-a intrebat  ce vrem sa facem . Am spus ca vrem sa ramanem si sa continuam  vanatoarea . Fratele  Branham a  spus: Cand primii fulgi incep sa cada,  toti sa  veniti la tabara  in graba, fiindca  va cadea  multa zapada si   puteti sa  va  rataciti

Eu deja vanasem  un cerb,  dar m-am catarat  pe o  stanca , unde doream sa ajung,   care era  cam la trei sferturi  distanta  fata de  varful  muntelui. Apoi a  inceput sa ninga  si eu m-am coborat  repede  la tabara , asa cum ne-a invatat el sa facem. Pe cand  ma intorceam la tabara,nu mi-am dat seama  la inceput ca  soarele   iesise din nou. Era  inainte un cer  acoperit de   nori grosi , insa  norii disperusera . Eu nu stiam  asta  la  acel timp , faptul ca  profetul   spusese cuvintele : Soare, straluceste  Nori,plecati  inapoi de  unde ati venit !

Aceasta a   fost  o mare minune   la care  am asistat  chiar  cand s-a  intamplat !

Am  fost  totdeauna  multumit  doar sa-l ascult  ce are  sa spuna . Eu nu am  simtit  vreodata  nevoia sa-l imbratisez  sau ceva de felul acela .Imi  placea sa-l privesc, chiar atunci cand eram la vanatoare,  eu totdeauna  il  priveam ca pe un profet .

Am fost prezent la Tabernacol atunci cand fratele Branham  a predicat epocile Bisericii cand Dumnezeu  insusi a coborat si a  adeverit  pe profet  in fata ochilor mei . Acea  Lumina care a  aparut  a fost pentru mine un  asa  supranatural   eveniment !  Am fost acolo de multe ori, in Tabernacol, cand fratele Branham spunea : Voi toti stiti ceea ce  astept eu .. Apoi, el spunea direct : Acum El este aici .. Iau  orice  spirit de aici  sub controlul meu .. Era totdeauna  un soc (zdruncinatura ) spirituala  datorita  atitudinii de  comanda  pe care el o avea  atunci .

El  L-a  inaltat pe  Isus Hristos  pentru mine  mai  sus decat oricine  pe care l-am cunoscut sau  auzit  vreodata  inainte .  Dar eu  niciodata nu l-am privit pe fratele Branham ca  dumnezeu   , chiar daca  multi  credeau asa . Am auzit pe fratele Branham spunand ca  el se  pocaieste de  slujba lui, daca  acestia  nu se pocaiesc de  eroarea lor . Dar  eu ma  intorc la  lectia lui Moise: Dumnezeu l-a facut pe Moise  un dumnezeu, si pe  Aron  profetul lui, si acesta este  modul in care privesc eu situatia .

Helen Downing

Nascuta la 30 noiembrie, 1921. Actual locuieste in Memphis, Tennessee.

Inca din   primiele  campani de vindecare, ea si mama ei au recunoscut ca Mana Domnului a fost in viata lui Wiliam Branham, si credincioase au urmat slujba lui.

Pentru prima oara am auzit de Fratele Branham in 1974. El era in Jonesboro, Arkansas la Richard T. Reed in biserica si servicile erau transmise la radiou. El predica Vindencare Divina si i-am spus mamei mele despre el. Ea a devenit foarte interesata incat a spus ‘ am sa il sun’.

Ea l-a sunat si Fratele Branham a raspuns la telefon, care a fost atat de neobisnuit, incat fara indoiala am stiut ca Dumnezeu era la lucru. El ne-a invitat la intalnire, asa ca am mers la Jonesboro. Noi am crezut in Vindecarea Divina,  și chiar dacă au existat alte grupari  evangheliste de vindecare acolo, nici unul dintre ei  nu s-ar putea compara cu cea a  fratele Branham. Campaniile sale a atras mulțimi enorme, și atât de mulți au obtinut vindecare. Noi  am stat cateva zile in Jonersboro, si am fost foarte impresionate. Am invatat ca Fratele Branham deasemenea predica in orasul sau natal, Jeffersonville, Indiana, asa ca mama si eu am decis  de a conduce pentru a fi prezente  într-un serviciu de acolo. Am participat la o întâlnire de rugăciune miercuri noapte și nu au fost doar câteva persoane prezente, din moment ce era mijlocul iernii si era foarte frig.  În mijlocul tabernacolului era un calorifer, care ședea pe partea dreaptă a sanctuarului, spre față, și fratele Branham a cerut tuturor să stea în jurul acestui calorifer în timp ce el predica mesajul. Noi am fost atat de bucurose pentru a ajunge la el si de al auzi în propriul sau  oraș natal.

In acel timp, secretara fratelui Branham era sora Cox, și ea imi  scria,  și să imi  spuna unde întâlnirile sale erau tinute. Mama si eu incercam sa mergem cat mai mult. Ne bucuram la aceste intalniri asa de mult, incat am realizat ca el era foarte  differit fata de toti ceilalti evanghelisti si de toti cei lalti vindecatori de care am auzit, pana acum. El era foarte umil si foarte sincer. Noi am stiut ca Dumnezeu il  folosea pe fratele Branham, intr-un neobisnuit fel.

In 1953, Richard Reed m-a sunat si mi-a spus faptul ca, inca odata Fratele Branham mergea la biserica lui, Bible Hour Tabernacle, si el a vrut ca eu sa vin  sa cant la pian. Vera, sora mea, deasemenea a mers si ea si a cantat la vibraharp la acea intalnire, care a durat cinci sau sase zile.

Dealungul anilor, eu am fost privilegiata sa cant in cateva adunari ale fratelui Branham.

Eu deasemenea am fost vindecata de cateva ori. Odata eu eram in linia de rugaciune si el m-a apucat de mana si mi-a spus: `tu ai ceeace crezi tu ca ai, dar Domnul te-a vindecat’.  Eu ma gandeam ca am TB, dar eu am fost vindecata si niciodata nu am avut simptome dupa aceea.

Noi ne-am bucurat foarte mult la toate intalnirile. Noi stiam ca este ceva despre el, care era foarte differit si noi eram foarte binacuvantate cand stateam sa acultam predicile lui. Cand el a mers sa predice, noi am stiut ca era foarte neobisnuit dar am crezut fiecare cuvant pe care el il spunea. Noi am stiut ca el era profetul lui Dumnezeu pentru generatia aceasta, noi am inteles aceasta de la inceput. El a venit sa cheme afara mireasa, si multumim lui Dumnezeu ca am avut privilegiul de a fi adaugate la acel numar astazi. La un moment dat, alti au crezut ca ceilalti nu ar trebui sa slujeasca. Noi am stiut ca noi aveam nevoie de cineva la noi acasa ca sa ne slujeasca si sa ne calauzeasca in calea noastra. Fratele meu, Morris Ungren, a fost la intalniri in trecut asa ca l-am intrebat: Frate Branham, sunt cativa aici dintre noi care nu stiu daca sa mearga la servicile lui si sa il auda predicand, sau ce?’

Si el mi-a raspuns:’ Uite, Soro Downing, Fratele Morris este pastorul trumei tale de acolo jos. Tu mergi.’ Astfel  încât de atunci  am început să merg acolo la biserică.

In 1963, iulie, mama si eu eram in drum spre Jeffersonville si doar am trecut de Paris, Tennessee, cand dintr-o data, nu stiu dece masina a început să derapeze pe banda cealaltă. Erau masini venind spre mine si imi amintesc spunand: ’O Isuse’ și dintr-o data mașina noastră sa întors brusc și a mers in alt mod de stabilire a unei pante abrupte. Cand masina s-a oprit, eu nu eram deloc lovita, dar peptul mamai mele durea umpic.(???/) . am spus: ’ mami, am sa merg inapoi sus pe deal si am sa incerc sa opresc pe cineva.’

Am mers inapoi sus pe deal si am inceput sa me rog:’ Doamne, ajuta-ne sa gasim pe cineva care sa opreasca’. Si chiar prima masina s-a oprit. Era un barbat si eu i-am spus despre accident si l-am intrebat daca ar putea sa ne ia si sa ne duca inapoi la Paris. El a intrebat unde era masina, deaorece nu  putea sa o vada si eu i-am spus:’ Este injos in vale si mama mea este acolo’.

El m-a ajutat s-o iau pe mama mea in masina lui, apoi ne-a dus la un atelier auto in Paris.  menagerul de acolo avrut sa stie daca eram lovite, la care noi am spus ca nimeni nu este, totusi el a sunat politia si o echipa auto a fost trimisa sa ne verifice masina si sa ne-o ia de acolo. Au sunat inapoi si l-au intrebat: ’nimeni nu a fost lovit’?

El a spus:’ nu, ele stau chiar aici’.

Ofiterul a spus: ’ eu nu stiu cum au scapat nevatamate de aici’.

L-am sunat pe fratele Billy Paul sa ii spun despre mama mea, pentru ca ea nu se simtea bine deloc, si el a spus:´Sora Helen, eu voi merge la casa tatalui meu si am sa ii spun sa se roage pentru tine si mama ta, si apoi am sa te sun inapoi.’

Era in mijlocul noptii, dar el a mers si la sculat pe fratele Branham si i-a spus despre accident, asa ca el imediat sa pus pe rugaciune. El i-a spus lui Billy Paul: ’spunei ca eu cred ca ea va fi inregula’. Cand Billy Paul m-am sunat, mi-a spus si eu i-am raspuns:’ minunat. Acum mama  mea vei fi inregula asa ca sa mergem mai departe.’ Ne-am suit in tren la ora 1 dimineata si am mers la Jeffersonville. Mai tarziu, i acea dimineata fratele Branham a predicat despre: ’Dece plangi, Vorbeste!’ si el a relalat acea cu accidentul nostru si cum Dumnezeu ne-a crutat viata. Morris, fratele meu, a cantat: ’jos din gloria Sa’ in acea dimineatasi fratele Branham a remarcat ca acel cantec, el a fost sigur ca a  însemnat pentru el mai mult decât in dimineața  zilei de înainte, pentru ca Dumnezel cerului a crutat viata mamei si a surori sale, dragi. Noi toti am fost foarte incuragati de acele servici.

Am devenit foarte familiarizati cu familia fratelui Branham, si de multe ori noi mergeam in oras sa luam masa impreuna. Eu am iubit sa fac vizite cu sora Branham. Ea era o persoana foarte minunata and i thought the world of her.

Odata, mama mea si eu visitam cu sora Branham cand fratele Branham a venit de la vanatoare. Eu am avut probleme cu ochi, o slabiciune, si de fiecare data cand ma raceam, aproape ca ochi mei se inchideau. Mama mea avrut sa intrebe pe fratele Branham despre fartele meu mai tanar, Richard, care avea dorinta sa se insoare, chiar daca el era foarte tanar, ceea ce o ingrijora pe mama mea.

Cand  a intrat pe usa din spate, fratele Branham a spus:’ Știi, dacă as fi avut sa trăies viața mea din nou, eu m-as insura  tanar și as predica Evanghelia.’ El a spus chiar acea, primul lucru, el l-a spus. Mama mea nici nu a avut sansa sa il intrebe, dar el i-a raspuns intrebari ei chair atunci, deci el a stiu la ce se gandea ea. El s-a rugat pentru ochi mei, si eu nu am fost vindecat instantaneu, dar eu am primit vindecarea incetul cu incetul. Dupa cateva luni, ochi mei au fost vindecat complet.

Fratele Branham, a fost foarte umil si foarte sincer asa ce te simteai nevrednic in anumite situati sa fi in prezenta lui, stiind cat de mareata slujba si chemarea lui era. El a umplut un loc pe care noi i-l cautam. Am invatat sa il iubim pe el si familia lui foarte mult, stiind ca ei ne iubesc si pe noi. Este greau sa il descriu, dar noi am stiu cu siguranta ca el este profetu acestui timp, fara indoiala.

#

VERNON MANN

Nascut in iunie 21, anul 1923.

Resedinta actuala: Tuscon Arizona

Deacon si asistent pastor la Tabernacolul  Branham. O neasteptata invitatie i-a dat un scaun in primul rand la un miraculous act a lui Dumnezeu.

Fratele meu si sotia lui au lucrat la o fabrica de armament, la est de Jeffersonville, Indiana, in 1947. El mi-a spus despre un predicator numit Billy Branham care putea  spune oamenilor ce problem aveau i, apoi el se ruga pentru ei si ei se insanatoseau. L-am intrebat: ‘ cum crezit tu ca face el aceia?’

El mi-a spus:’ eu nu stiu’. Asa ca nu am dat importanta acestui lucru  si chiar nu am tinut deloc inseama. Eu faceam alte lucruri.

In 1950, sotia mea, Georgia, si eu eram mantuiti in adunarea evanghelistului Jack Schuller, si am inceput sa mergem la biserica metodista de pe strada principal din  New Albany, Indiana. Pastoral nostru se numea Fratele Lim Johnson.

In aceiasi perioada matusa lui Georgia a facut rost de o carte numita :’ un om trimist de dumnezeu’  scrisa de  Gordon Lindsay. Am mers la ea in vizita acasa intr-o duminica pentru cina , si tot ce eu am vrut sa fac era sa stau si sa citesc. Carl Wheeler, o ruda cu mine si vecin, era si el acolo, asa ca eu citeam pentru o vemere din acea carte apoi el in incontinuare. Eram asa de entuziamati asa ca  in Mai am mers sa vizitam Tabernacolul Branham pentru prima oara.

In 1952, si inceputul lui 1953, pastoral nostrum, Fratele Lim( pe caseta Fratele Branham ii spune Fratele Lum) a invitat pe Fratele Branham sa tina predica la  ‘ Main Street Methodist’ . predicile lui nu erau inregistrate, dare u imi amintesca ca intr-o seara el  a predicat  o predica intitulata : ‘ take what you have at hand and whip the devil’! el a spus despre Shamgar with the ox goad, Samson with the jawbone, si David cu prastia lui si cele cinci pietricele. A fost minunat. Intr-o noapte biserica era asa de aglomerata cu oameni ca Fratele Branham nu a putut sa intre pe usa si el a trebuit to crawl through the basement window, ca sa ajunga sa urce scarile la anvon.

In 1954, noi eram la serviciu devin in Tabernacol si Fartele Branham a intrebat pentru cei ce vruiau sa fie botezati sa vina in fata. Scanul meu a inceput sa fie asa de cald, incat nu am mai suportat sa stau pe el, a trebuit sa ma ridic. Fratele Orman Neville, care mai tarziu a ajuns sa fie pastoral Tabernacolului, si eu am fost amandoi botezati in aceiasi noapte.

Dupa ce am fost botezat, treptat eu am fost aruncat afara din biserica metodista si am inceput o mica misiune in New Albany. Ne-am numit Evangelical Methodist si botezam in numele Donmului Isus Hristos, asa ca biserica metodista nu mai avea control asupra noastra. Erau in jur de 30 de personae care veneau, dar orisi cand Fratele Branham era in Tabernacol ne lipseam de la or ice si fugeam sa mergem s ail auzim. In Decambrie 1962, dup ace Fratele Branham a predicat: sir, is this the time?’ am inchis usile misiuni noastre de finitiv ca sa putem sa mergem regular la Tabernacol. Noi nu am vrut sa pierdem absolut nimic.

Fratele Branham era intotdeauna foarte apropiat prieten cu Fratele si sora George Wright, si el a vorbit de forte multe ori de copii lor. – fratele Shelby, Sora Hattie, si sora Edith. In 1995, de ziua de nastere a lui Edith, eu am mers la casa Wright si Fratele Branham era acolo, impreuna cu Fratele Banks Wood si Fratele Junior Jackson. Ei toti au terminat de mancat si farfurile au fost toate spalate. Sora Wright a aruncat a table cloth over the washed dishes like old folks used to do.

Fratele Branham a sezut jos si a vorbit cu Edith petru o vreme,  apoi petru noi toti el a vorbit putin. Micuta Edith, a carui maini si picioare erau foarte crippled and drawn to her body, nici macar nu aveau un wheelchair.  Ei au avut un cart care arata ca si un shopping cart with padding in it that they used to move her around, otherwise, she sat in a big chair most of the time.

Wright aveau o casa foarte umila, o casa de tara. Ei nu aveau apa la chiuveta, trebuia sa iei o galeata si sa mergi jos la fantana sis a cari. Si cum stateam eu acolo am inceput sa ma gandesc:’ My goodness, omul acesta a fost in India, In Europa, In Africa de Sud, and all those places, el vorbeste de regele Angliei, si de primarul din Durban, the Congressman din Statele Unite, si apoi el vine intr-un astfel de loc ca sa se intalneasca cu prieteni lui,’

Doar daca noi am putea sa punem umpic din acel spirit sis a fim umpic mai gentler, cat de departe am putea merge. Eu am un termen care il folosesc ca s ail descriu. Sunt  sigur ca eu nu am vrut for it to sound degrading , dare u tot timpul l-am chemat ‘ little people person’. Cand te gandesti la fratele George Wright si la toti ceilalti, in ceea ce priveste bunirile lumi, ei nu au avut mai nimic. Chair daca el se asocia cu toti acei oameni, cu toti aceai influential oameni, el era numai Fratele Branham. Deacea eu spun ca el a fost ‘ little people person’. Cei micuti petnru el contau tot la fel de mult ca si cei mari.

In octombrie 1963, eu am fost primul martor la o experienta umitoare pe care Fratele Branham a avut in timp ce el vana prin muntii Colorado. A fost in urma unor ciudate evenimente ca eu am ajuns  sa merg in calatorie cu ei, incepand cu cumpararea unei masini vechi decapotabila, un chevy vechi din 1950, pe care am dat 195 dolari.

Fratele Carl Wheeler a fost invitat decatre Fratele Banks Wood sa ii tina companie lui si fiului sau, impreauna cu fiul sau David si Fratele Welch Evans si fiul sau, Ronnie, pentru o vanatoare de cerbi si elan langa Kremmling, Colorado. Odata ajunsi acolo s-au alaturat Fratele Branham, si Billy Paul care veneau din Tucson.

Eu am cumparat acea masina veche , asa ca i-am spus Fratelui Carl, ca am sa ii duc eu si  pe toti ceilalti pana la casa Fratelui Wood,care earu acolo si aveau sa plece pe data de 16. Cand am ajuns, Fratele Wood mi-a spus:’ Frate Mann, aveam nevoie de un alt camion. De ce nu vi tu cu noi?’ la inceput eu am spus nu, nefiind un vanator, dar Fratele Wood, a insistat de mai multe ori si  intr-un final eu am acceptat, necrezand aproape deloc ca voi vana impreuna cu Fratele Branham.

Mi-au ramas  doar cateva minute sa- mi adun toate lucrurile , asa ca am fugit acasa si am laut o canistra goala de cinci galoane folosita pentru untura in care mi-am impachetat hainele( nu aveau geamantan). Nu eram un vanator asa ca mi-am luat unghita inloc de pusca, si nu in ultimul rand, eu mi-am luat si sacul meu de dormit pe care l-am cumparat la K-Mart, pentru $9.95.  Eu am ajuns inapoi la Fratele Wood la timp, astfel ca incurand sase oameni au
pornit la drum.

Localitatea Kremmling era la departarea doar de cateva magazine – un magazin general si o benzinarie si o strada lata de 60 de metri, care arata ca si cum au uitat sa construiasca casele. Am mers sa cumparam alimente, si cand am venit afara din magazin, am vazut pe Fratele Branham si  pe Billy Paul venind inspre noi. In    curand dupa aceea  ne-am indreptat inspre munti unde aveam sa ne asezam tabara.

Fiecare si-au aratat pustile , si cand a venit randul meu, eu am spus:’ poi, eu sunt differit, eu mi-am adus unghita’

El a spus:’ Oh, Frate Mann, asta e un lucru bun. Eu stiu unde poti pescui’.  El a spus:’ du-te pe paraul Wheatly Creek   in sus  si acolo sunt  cateva baraje de castor, unde poti sa iti iei chiar  si  o  funie (inloc de undita ) dar nu ii lasa sa te vada, stai sa in spatele trestilor si vegheaza asupra lor.’ Urmatoarea zi eu am mers acolo unde  el mi-a spus ca vor fi pesti. Eu am prins sapte sau opt in acea zi. Eu am crezut ca aceea a fost un bun inceput, dar urmatoarea zi  a fost asa de frig incat  si apa o inghetat.

va urma…

,

.   http://youtu.be/UMMaBeyJ7WE        Marturia  fratelui  Ed  Byscal  in  video                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                .