Generatia care pastreaza memoria vietii profetului – 8

CLEO  EVANS      /////  nascuta la data de 31 martie  1921    locuieste in Tucson, Arizona

Ea  si sotul ei  , Welch,  au fost prieteni apropiati lui William Branham  si au avut experienta  supranaturalului  in timpul anilor  de asociere cu  slujba lui . Welch  Evans  a  parasit  viata  pamanteasca  la 12 octombrie 1975

In  1950,  atunci cand trezirea era in toi, si erau asa de multi oameni care  raspandeau reviste care anuntau ca  acel predicator va fi aici, si celalalt predicator va fi acolo,  noi  alergam pretutindeni, fiindca eram doritori  dupa mai multe  lucrari ale  Domnului . Asa a fost .

Intr-o  zi,  sotul meu Welch  a venit pentru masa de pranz si  a citit  scrisorile venite in cutia [postala . El  a luat o revista  si pe coperta din spate era poza lui William Branham  cu Oral Roberts .  Cred ca  Gordon Lindsay si unul  din fratii  lui William Branham erau  de asemenea in acea poza.  El a aratat spre  fratele Branham si a spus :  Acesta este unul pe care as vrea sa-l aud  ! Eu am intrebat  : De ce pe el ?  El a zis :  Priveste la ochii lui  .  Eu am privit si  intr-adevar  am vazut si eu ca era ceva deosebit  cu privire la el .

Apoi, intr-o dimineata  am auzit la radio ca  Reverendul William Branham  a  inceput o trezire  in Chattanooga , Tennesse,  in acea seara de luni. Noi locuiam in  Tifton, Georgia, la aproximativ 300 de mile spre sud .  Welch a spus :Ridica-te, imbraca copii si  vom pleca .  Eu aveam o sora in  Cleveland, Tennesse,  unde putem ramane peste noapte , astfel el a mers sa  alimenteze  masina si celelalte si eu am pregatit copiii . Am spus :  Trebuie sa pregatesc micul dejun . Dar el a spus : Nu, vom manca pe drum . Astfel, am  lasat toate si in seara aceea eram deja in auditoriu

Noi auzisem predicatori aici si acolo,  stiti voi .  Eu nu am  aderat niciodata la o biserica, dar Welch  da  El era  la  Biserica lui Dumnezeu  – Church of God – Noi am mers sa-l ascultam pe Oral Roberts si la acel timp  era  cel mai bun pe care-l auzisem .  Dar noi nu ne-am  alipit la niciunul , noi doar mergeam la conferintele lor . Asa era, pana cand  l-am auzit predicand pe fratele Branham .

Cand fratele Branham a venit pe platforma, era ca intr-o lume diferita  Noi n-am  mai fost  niciodata in ceva asemanator . Era ceva special  despre el, dar eu n-am stiut ce era .Eu nu stiam  ca trebuia sa  ma astept  sa intalnesc un profet . Doar n-am stiut .Am citit Biblia  si erau asa de multe  ce nu intelegeam . Eu doar  citisem

In seara aceea , in Chattanooga, cand el  a inceput sa cheme pe oameni si sa le spuna ce era  gresit  la ei , verisorul meu, care venise cu noi  la adunare, a spus :  Stiu ca fratele Branham  are dreptate, fiindca eu cunosc pe acel baiat, stiu ce probleme are .

Din acea data, noi nu am  mai  dorit sa ascutam pe nimeni, decat pe profet .Nu am nimic impotriva la nici un predicator  acum, nici un lucru  impotriva  niciunuia . Insa noi doream sa stam  doar cu fratele Branham.

Imi pare ca acei 15 ani,  din  1950 pana in 65  au trecut  foarte repede . Desi  am  primit benzi si le ascultam in fiecare zi, doar in ultima parte a anului 1955  am inceput sa mergem la Jeffersonville , ca sa-l ascultam direct . De fiecare data cand fratele Branham urma sa predice, Billy Paul ne suna si ne spunea si noi ne luam liber si mergeam la adunare.

Noi  nu am  petrecut  timp cu  William  Branham pana in 1957, in Philadelphia . Am luat atunci micul dejun cu el si sora Meda si micutul Iosif . Atarnata pe peretele de langa noi in restaurant era o pictura frumoasa cu un lac  imprejmuit de copaci  de jur imprejur  si fratele Branham a inceput sa spuna  ”  Acesta pare sa fie un loc bun pentru pescuit . Ei bine, Welch  si-a dat drumul la gura  si  au vorbit  despre pescuit. Imediat dupa aceea  fratele Branham a  inceput sa vorbeasca despre  cineva care a mers sa pescuiasca si a spus cat de  adanca  era apa , si celelalte si despre faptul ca ei au ascuns pestii  de  gardianul care era  in patrulare .  Am observat ca fata lui Welch se inrosise si m-am  gandit : Ce se intampla ?

Eu nu stiam, caci Welch nu-mi povestise niciodata  , dar am ajuns sa aflu ca  atunci  cand Welch si doi dintre baietii nostri si un alt  om  au  mers la pescuit  ei au prins un banc de pesti (  peste limita permisa ) si ei i-au lasat  in apa adanca, in lac, ascunzandu-i de  paznic (gardian ). Cand l-au vazut venind, ei au ascuns pestii .si i-au luat dupa plecarea paznicului. . Ei au facut asa  de vreo trei ori . Fratele Branham spusese  povestirea  exact  asa cum se  intamplase, in totalitate ! La sfarsit, Welch a spus :  Sunt vinovat, frate Branham.

Mai tarziu, fratele Branham  i-a cerut lui Welch sa-l duca  odata  la pescuit  in acel loc, si el l-a dus . Welch a dorit sa -l duca la un loc bun, si el l-a luat pe fratele lui  cu el ca sa-i arate  cel mai bun loc.  Era un loc frumos, insa era plin de aligatori  si serpi si fratele lui fusese muscat  de un sarpe  cu putin timp in urma, si totusi ei au mers acolo fiindca era loc bun de pescuit .

Eu nu am stiut ca s-a intamplat ceva, cand  Welch  a sunat acasa si a spus ca au terminat de pescuit si  fratele  Branham  va ramane la noi. . El a spus sa fie gata cina  , cand se intorc acasa . Fratele Branham a fost cel ce mi-a spus ca  atunci cand a incercat sa traga un peste mare afara din apa, Welch, care era descult si avea pantalonii  suflecati  peste genunchi, a spus :  Frate Branham, ti-l aduc eu .  El a mers prin apa cu namol si atunci a fost muscat  de un sarpe cu  clopotei . Fratele Branham s-a rugat pentru el si nu a  avut nici o   problema  din  cauza acelei  muscaturi

Fratele Branham  a  dormit in acea noapte la noi . Cand  s-a trezit , dimineata, a  venit in Bucatarie  inainte ca  sa fie pusa  mancarea pe masa,  si Linda si Maria  ( fetele  mele mai mari, )au dorit sa-l asculte, astfel ele doar  s-au asezat, sa-l asculte    . Eu a trebuit sa fac totul, si daca altadata eu spuneam : Linda, fa asta, si spuneam: Maria, tu fa  asta, daca le-as fi chemat, ar fi venit, insa era ceva  special ca sa-l avem la noi in casa si la masa noastra pe fratele Branham

Odata el  a spus ca  ai mei copii  sunt cei  mai buni din lume . Asta s-a intamplat cand  a  fost  in casa noastra , pe cand predica in  Tifton, in 1961. Cred ca  ei au banda  intitulata  Casa  Ta , unde el vorbeste despre ele , stand in jur si ascultand pe predicator, la acea  varsta  tanara . El le-a laudat, cu blandete

Eu am spus ca, daca  nu voi primi nicio alta  rasplata , eu  mi-am primit-o pe  a mea, fiindca el mi-a spus ca  am facut o treaba buna  crescandu-mi copii. Eu am stat acasa si  am avut grija de ei si  am avut grija de casa  mea .

Noi am  plecat la Tucson pentru aproximativ sase saptamani, inainte ca  Pecetile sa fie deschise . Prietenii nostri ne-au spus  sa  inchidem doar gazul  si telefonul, cand plecam, doar acestea doua, ca de casa  vor avea grije sa  verifice  periodic  Dar Welch a  inchis totul, – gazul, telefonul, apa, electricitatea-totul, dar noi n-am stiut asta . Eu aveam  toata carnea in  congelatorul din veranda de la  intrare . Era plin cu carne de pork, oaie, curcan,  legume, fructe  si celelalte toate .

Eram in Tucson de sase  saptamani  si eram gata  de intoarcere, si Welch a spus : Sa mergem sa-l vedem pe fratele Branham, inainte de plecare .  Noi  am mers la el acasa  si  am  mers esa luam masa  cu el si cu sora  Meda , apoi am mers  sa  ne plimbam . Fratele Branham l-a intrebat : Crezi ca pestii  musca  undita  in Georgia la timpul acesta ? Welch a spus :  Da,  trebuie sa fie un timp bun.  Eu am spus atunci : Frate Branham, cand  tu ai fost la noi, Welch a  pus  cateva veverite in congelator, pe care a  scris  numele tau .  El si  Welch erau pe scaunele din  fata , eu si sora Branham pe scaunele din spate . Cand am spus asta, el s-a intors spre mine cu o  privire  neobisnuita, dar nu a spus nici un cuvant El ne spusese mai demult ca  veveritele erau  mancarea lui preferata . Voi stiti, veveritele nu au multa carne, , dar Welch le curatise bine, le impachetase si scrisese pe ele  numele fratelui Branham . Oricum noi aveam multe  in congelatorul acela , acolo acasa . dar eu nu stiam  sa fi spus ceva  gresit, pentru care sa fi privit astfel spre mine

Cand  am  ajuns  inapoi la Tifton, am mers   la casa mamei mele care era  aproape  de curtea noastra din spatele casei, ca sa  ne luam cheile  de la casa si  mama   ne-a spus ca  electricitatea  a fost inchisa  timp de sase saptamani, cat am fost plecati . Desigur , noi stiam ca  nimic din congelator nu mai putea fi bun  dupa atata timp. Cand am mers sa  intram pe usa din spate, unde era congelatorul, Welch era cu lanterna in mana si se pregatea sa deschida , si a spus:  Stati toti  inapoi !  Se gandea ca mirosul va fi  foarte urat  Dar cand a deschis sertarul, nu era nimic stricat . Chiar si  tavita cu cuburile de gheata , care era  in partea de sus, dsupra legumelor , nu era  dezghetata !. Un adevarat miracol  avusese loc . Mama  mea  nu putea sa inteleaga  Ea a spus : Welch, tu trebuie sa ai  undeva  alta  alimentare cu curent electric la acest frigider, pe undeva  pe sub casa, fiindca  toate luminile  au fost stinse, de sase saptamani . Ea  a spus Lindei sa aduca  un radio sa vada daca merge la acea priza fiindca se gandea cu siguranta ca este o legatura  de care nu stim . Au adus radioul, dar acesta nu  a  functionat . Ea a spus :  Nu-mi vine sa cred. Este  un miracol .

Eu cred ca ceva s-a intamplat cand i-am spus fratelui Branham ca are numele scris pe pachetul acela cu carne de veverita din congelator , fiindca atunci cand s-a intors sa ma priveasca, am simtit  ceva  deosebit .

In 1964  am pierdut pe fiul nostru intr-un accident de automobil . El avea 18 ani . Fratele Branham nu era in oras  la timpul acela, si noi l-am sunat pe Billy Paul.  Putin mai tarziu, fratele Branham l-a sunat pe  Welch si i-a spus ca  Domnul  nu l-a instiintat despre  moartea lui Jimmy, dar de indata ce a  auzit de  accident, a cautat in toate ” regiunile ” si nu l-a gasit  Apoi i-a spus lui Welch ca s-a hotarat sa mearga sa vada  epava  masinii . A spus ca  Jimmy  a stat probabil pe scaunul de linga sofer, fiindca  de indata ce masina s-a izbit de camion, el a vazut o lumina care s-a ridicat de pe scaunul din partea dreapta si a  mers  direct la  Dumnezeu . El a spus : Frate  Evans, daca vrei sa stii unde este  Jimmy, el vorbeste acum cu fiica mea, Sharon Rose . Apoi el a spus :  Daca i-ai putea vorbi lui Jimmy, el ti-ar raspunde : Tata, eu nu vreau sa merg inapoi, lasa-ma  aici .

Apoi fratele Branham l-a sfatuit sa-si adune familia, si daca  au nevoie de ajutorul lui, sa-l cheme .A  doua zi,  dis de dimineata, fratele Branham l-a sunat iarasi pe Welch, si de atunci  am  primit pacea  care  intrece orice  intelegere

La trei zile dupa  inmormantare, am plecat la Tucson. Noi am  simtit doar nevoia sa plecam de acasa . Primul loc unde ne-am oprit a  fost la  Norman. Sora  Norman mi-a sugerat s-o sun si sa vorbesc cu sora  Branham, si  ea a spus : Sora Ewans , Bill nu este acasa  chiar  acuma, dar el doreste sa va vada pe voi  toti.  N-a trecut multe minute pana am auzit o bataie in usa  casei Norman ,  era fratele Branham . El  a  inceput direct sa vorbeasca despre Jimmy. As fi dorit sa  avem tot ce a spus el  inregistrat pe banda, dar cred  ca voia Domnului pentru noi nu a fost sa fie asa . El a spus ca Jimmy  nu a vrut sa vina inapoi . Apoi a spus:  Cand va veti reintalni cu Jimmy, lui i se va parea ca  au trecut numai trei minute de cand v-ati despartit .

In prima parte a lunii  februarie 1965 noi  locuiam in Tucson si  Welch avea  o statie de  service pe  str. Park Avenue , la doar trei cladiri distanta de casa unde locuia fratele Branham.  Intr-o dimineata, Welch plecase la  atelier si eu cu Ronnie am luat pe Marta Juune ( fata mai mica ) sa o ducem la  scoala.Era o zi frumoasa, fara nici un nor pe cer . Noi am lasat-o sa coboare la scoala si eram in drum spre  statia de service, cand Ronnie a spus : Mama, priveste spre munti, la acei nori ! Am privit, era in partea dreapta a locului numit Stanca  Degetului  si era un grup de nori de culoarea  chihlimbarului . I-am privit, si uneori pareau a fi cinci  intr-o parte , sus , si doi  jos, in cealalta . Apoi ei si-au schimbat pozitia , imprejur . Timp de 45 de minute a fost foarte   ciudat, si noi am stat sa privim . Ronnie a spus:  Stiu  unde este fratele Branham, el este chiar acolo sus, acum . Am spus;  Stii ca numai Dumnezeu poate face asta.  Era ceva deosebit, nu am vazut niciodata ceva  asemanator.

Fratele Branham vorbeste pe banda despre noi, privind aceea, si spune ca  a fost  timpul si locul in care Domnul  ii vorbise  cu privire la casatorie si  divort.

Ultima data cand am vorbit cu fratele Branham  a fost  la Statie, in ziua dinainte ca ei sa plece spre Jeffersonville , in 18  decembrie . El a venit spre masina in care eram eu si Linda si a spus : Imi place sa  calatoresc, dar nu pe timpul acesta . stiti ca  drumurile sunt ude si alunecoase . Va trece mult pana ma voi intoarce, fiindca-mi voi cumpara o masina noua  acolo si va trece o vreme  in care voi avea pauza . El ne-a mai vorbit unele lucruri, apoi a spus :Stii, eu am fost casatorit de doua ori,  dar  as prefera  sa fiu  casatorit si doar o singura zi, decat sa fiu  singur  3oo de zile

Ziua urmatoare, asa cum stim, fratele Branham si familia erau pe drum spre Jeffersonville.  Eu si Welch mergeam cu masina pe langa casa lor, in acea dimineata , si eu nu pot sa uit  cum el a oprit fara sa spuna un cuvant . Eu nu m-am putut opri din plans . Nu stiam ce este, ceva  a venit pur si simplu peste mine . Noi am stat putin, apoi  am pornit inapoi spre  apartamentul nostru . Cand am intrat pe usa, Linda ne-a spus ca fratele Branham  a avut  accident  si ei spuneau ca  este foarte grav. Welch a  spus imediat :  Pregateste-mi costumul, plecam spre Amarillo . ( nota traducatorului :  pe timpul acela, in Romania    era  in voga  un cantec cu titlul ” This  is the way to  Amarillo „, imi amintesc  bine  de el, ne placea sa-l ascultam )

Imi  amintesc ca  luna era rosie ca singele in noaptea aceea .  In Amarillo am inchiriat un apartament peste drum  de spital.  Erau mai multi oameni acolo, care au intrat sa-l vada pe fratele Branham. Eu nu ma gandeam ca voi ajunge sa intru sa-l vad, dar, intr-o dimineata, am ajuns putin mai tarziu, si sedeam in sala de asteptare  cand a venit  sora de spital si m-a intrebat :  Vrei sa vii inauntru sa-l vezi pe rev, William Branham ?. M-am gandit ca nu vorbeste cu mine, asa ca m-am uitat in jur, dar nu era nimeni afara de mine . Am spus da, si ea mi-a dat un halat  si m-am dus langa patul lui . El era  cu aparatele  de tractiune la pat, si avea capul bandajat  , Eu am. luat o mana a lui in mana mea , iar cealalta mi-am pus-o pe umarul lui    Am stat  asa un  timp, in  liniste  Lacrimile au inceput sa-mi curga asa de repede ca  mi-am udat toata rochia .  Am stat doar acolo..  Apoi, sora a venit sa-mi spuna  ca  mai erau oameni  afara care doreau sa intre sa-l vada . A  spus ca daca  doresc sa revin, doar sa-i spun si ma va chema iarasi.  insa n-am  revanit. .  Inainte ca sa plece din Tucson, el spusese :  Ne  revedem la Craciun , dar n-a fost sa fie in felul in care  m-am gandit

As dori sa mai spun ca  fratele Branham, ori ca vorbea  cu  fermieri,  cu predicatori sau cu  medici,  ori ca  venea doar pentru o  excursie de vanatoare  imbracat in  jeans, ori ca era pe platforma  predicand  in  costum,  se parea ca   fiecare  era  interesat  pentru el, –  nu numai  prietenii lui, ci si  publicul, in general – si  intotdeauna   atrasi spre el . Felul in care  actiona si  se purta pe sine  era admirat de toti

Eu nu vad ca cineva sa  fi  venit in contact cu  fratele Branham si sa  nu-l fi  iubit cu  adevarat.