Alt fel de secrete divulgate

Despre behaitul oilor si Glasul Pastorului

caci "Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine "...
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

31 de răspunsuri la Alt fel de secrete divulgate

  1. Dan zice:

    Am cam uitat romana si folosirea corecta a cuvintelor si apelez la dictionar.
    _DIVULGÁ, divúlg, vb. I. Tranz. A face ca o taină să fie cunoscută de toată lumea; a da în vileag, a da pe față. Acești colegi te-au demascat din clipa în care au descoperit că divulgi secretele consiliilor. CAMIL PETRESCU, T. II 588. Un amănunt pe care meșterul… îl uitase sau se încăpățînase să nu-l divulge. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 361.

    sursa: DLRLC (1955-1957) adăugată de LauraGellner acțiuni
    DIVULGÁ vb. I. tr. A da în vileag, a trăda, a face cunoscut (un secret, ceva ce nu știe nimeni).

    (dar se pare ca nu asta este termenul adecvat si nici scopul propovaduirii Evangheliei.
    Isus este propovaduit in vederea ca cei ce nu au credinta sa creada si impreuna cu ea nadejdea!
    Cat despre certitudinea invierii o vom avea, sau o ai cand vei invia, insa pana atunci ramane doar increderea si nadejdea in Dumnezeu de aceea ne silim sa-I fim placuti Domnului)

    • Pentru Dan si pentru cine vrea cu adevarat sa inteleaga titlurile si continutul articolelor scrise pe acest blog . Este vorba despre orientare crestina , care nu se aliniaza cu lucrurile din lume
      „Voua”, le-a zis El, „v-a fost dat sa cunoasteti taina Imparatiei lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afara din numarul vostru, toate lucrurile sunt infatisate in pilde; (Marc.4:11)
      El le-a raspuns: „Voua v-a fost dat sa cunoasteti tainele Imparatiei lui Dumnezeu, dar celorlalti li se vorbeste in pilde, ca „macar ca vad, sa nu vada, si macar ca aud, sa nu inteleaga.” (Luc.8:10)
      Poate cineva sa -L traga pe Dumnezeu la raspundere pentru suveranitatea Lui ? „….. Eu Ma indur de cine vreau sa Ma indur si am mila de cine vreau sa am mila!” (Exod.33:19)
      El face lucrari pe care noi, oamenii sa nu fim capabili a le intelege
      „Le-a orbit ochii si le-a impietrit inima, ca sa nu vada cu ochii, sa nu inteleaga cu inima, sa nu se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec.” (Ioan.12:40)
      Caci inima acestui norod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile, si-au inchis ochii, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga cu inima, sa se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec.” (Fapt.28:27)

      • _ zice:

        …fiecare cuvant al orisicarei limbii omenesti fiind au o insemnatate si chiar precis definita in dictionarul lor.
        Daca vorbesti despre Isus este una iar daca propovaduiesti pe Isus te ti de propovaduirea Evangheliei Cuvantului lui , ca radacina te tine si nu ai nevoie de o alta marturie si nici nu primesti argumentele ori si cui. ci a celorra carora _dupa cum ai aimintit si tu : ” le-a zis El, „v-a fost dat sa cunoasteti taina Imparatiei lui Dumnezeu;”
        Nu tot El a zis : Eu nu judec pe nimeni”?
        Mai era un mare traducator de text biblic pe Blogul lui intitulat Vaisiamar, care in argumentarea lui cauta sa intreptateasca pe Iosif Ton aducand dovezi concrete dela Securitatea comunista.
        _ Uite zicea el, am gasit eu scris in arhihele securistilor aia a si cealalta!
        Unul ca el tot traduce biblia si probabil ca nu a terminat nici acum.

  2. Iosif zice:

    O divulgare… oarecare…

  3. Dan zice:

    Iosif, daca mi-as lua informatiile si baza pe main stream media as fi cel mai nenorocit si stupid dintre totii oamenii.
    Toata media este cumparata de sinagogile evreiesti.

  4. Iosif zice:

    Merci mon ami, Dan! (999)Noi unA, on ne fait pas de prosélytisme ni à droite ni à gauche! Nous restons au centre, Essence de la Parole de Dieu.
    La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu.

    • A sta ” pe centru ” poate sa insemne si ” a fi pe nicaieri ” in ochii lui Dumnezeu, caci El a zis ca atunci cand ne va chema la judecata ” ….va pune oile la dreapta, iar caprele la stanga Lui.” (Mat.25:33) , nu exista alternativa , ori a treia optiune a Cuvantului , precum opinia ta de neutralitate .frere Iosif !

  5. Iosif zice:

    Punctul central al creatiei este Cuvântul întrupat,Hristos, iar eu ramân în El si El în mine.

    • Dan zice:

      …prefer sa citez Scriptura si sa nu o iau inaintea prorociilor facute ca altfel pentru ce o mai avem? Si totusi sunt unii printre noi doresc mai degraba sa nascoceasca lucruri si idei care nu vin din Duhul, ci umbland dupa o slava desarta ; Ce si despre ce „centru” vorbiti fratilor? Daca am vorbi potrivit Scripturii si insuflati ati fi de Duhul, nu ati vorbi potrivit Proorocilor?
      Si chiar vorbind in termeni lui Iosif caruia ii place sa fie cat mai pe centru in Hristos si sa-l ajute Dumnezeu, de ce ar dispretui pe cineva care totusi in Hristos fiind ar fi cumva spre stanga sau dreapta? (vorbesc prosteste, dar voi continua) Centru, central vorbind, Hristos a fost impartit,ca stiiti ce intreba Apostolul Pavel?
      Sau vreti sa accentuati ceea ce este esential pentru noi care nu am ajuns nici la judecata inca si cu atat mai mult in Imparatie, caci pribegi pe acest pamant suntem inca? Nu stiu de ce nu vorbiti o vorba inteleasa sau mai bine zis inteleapta de care toti am cazut de acord ca de’xemplu Moise care zice:
      Deuteronomul 32:47 (dau numai un citat)
      „Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viaţa voastră şi prin aceasta vă veţi lungi zilele în ţara pe care o veţi lua în stăpânire după ce veţi trece Iordanul.”

  6. _ zice:

    Iosif zice <> (Ma tem ca nu sti ce vorbesti si te rog ia aminte la versetele de mai jos cu privire la Hristos si slujitor al Sau…!!!) Tu nu ai ajuns acolo chiar daca visezi !

    …Sau mai degraba ar trebui sa zica, ca este scris:”Însemnătatea învierii lui Hristos –
    2 Corinteni 10:13
    Noi însă nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în măsura marginilor pe care le-a însemnat Dumnezeu câmpului nostru ca să ajungem până la voi.
    2 Tesaloniceni 3:14 Şi dacă n-ascultă cineva ce spunem noi în această epistolă, însemnaţi-vi-l şi să n-aveţi niciun fel de legături cu el, ca să-i fie ruşine, abătuţi de făţărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, însemnaţi cu fierul roşu în însuşi cugetul lor.
    Evrei 4:14Astfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să rămânem tari în mărturisirea noastră.
    Punctul cel mai însemnat al celor spuse este că avem un Mare Preot care S-a aşezat la dreapta scaunului de domnie al Măririi, în ceruri, ca slujitor al Locului Preasfânt şi al adevăratului cort, care a fost ridicat nu de un om, ci de Domnul.

  7. Iosif zice:

    Ce va mai place voua carturarilor teologi sa va scaldati în citate biblice, alegându-va din context ceea ce va avantajaza ideologia, însa evitati deseori (constient sau inconstient) rastignirea EGO-ului, deviind de la cruce, ocolind-o cu subtilitatea serpilor si napârcilor, incapabili sa va dezbracati si sa lepadati vechile vesminte carnale, firesti, aparente, adamice, sa va îmbracati în OMUL NOU, dupa chipul si asemanarea lui Hristos.

    Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării, dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. 19 Căci este scris: „Voi prăpădi înţelepciunea celor înţelepţi şi voi nimici priceperea celor pricepuţi.” 20 Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbăreţul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia? 21 Căci întrucât lumea, cu înţelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înţelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioşi prin nebunia propovăduirii crucii. 22 Iudeii, într-adevăr, cer minuni, şi grecii caută înţelepciune, 23 dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care, pentru iudei, este o pricină de poticnire, şi pentru neamuri o nebunie, 24 dar pentru cei chemaţi, fie iudei, fie greci, este puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu. 25 Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât oamenii, şi slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii.

    Sa fiti iubiti, mântuiti si fericiti dragii mei profeti întelepti !

  8. Dan zice:

    Departe de mine sa amenint cu ceva ; ti-am aratat doar in putine versete in ce consta a fi in Hristos si ce vorbeste adevaratul slujitor si rob al lui Hristos despre care tu spuneai , cel putin incercai macar, sa te lauzi ca esti „in centru”,,,creatiei, (da, parca asa spuneai, dar mai bine taceai)
    si care este insemnatatea lucrarii lui Hristos si pana unde se ridica slava Lui…pana unde a patruns El Taina Lui Dumnezeu! (nici acum spunandu-ti despre aceste taine, nu sunt chiar sigur daca pricepi) Ai tendinta sa mustri orice nu intelegi ? Esti un mare fenomen!
    Pentru ce vrei sa ne iei drept alti acum? Daca ai fi cercetat si luat aminte aceste lucruri, de ce te-ai opri si poticni acum? Nu, nu sunt visator ci mai degraba carturar da, cautand sa ma bazez pe ceeace este scris in cartea adevarului. (apropo, n-am scris-o eu ci doar am citit-o)

    • _ zice:

      Ca Lui Hristos ii datoram cu totii, dupa cum spune Apostolul robul Domnului ,Roadele acestui fapt de care ne bucuram! Sper ca sunt destul de explicit,
      1Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi prin credinţă, avem1 pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.
      2Lui Îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har în care suntem şi ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu.
      Totul este creatia Lui, ce vezi la stanga cat si ce vezi la dreapta si imprejurul Lui, Iosife!
      (nu numai tu, Domnul sa-ti ajute sa te bucuri de partea ta! Desigur dar nu de unul singur)

      • _ zice:

        …si care este insemnatatea lucrarii lui Hristos si pana unde se ridica slava Lui…pana unde a patruns El Taina Lui Dumnezeu inaltandu-se mai presus de toti prooroci si peste casa lui Aaron marele preot a casei lui Israel…! Intelegi acum lucrurile despre care incercai sa spui ca esti in centru atentiei lucrarii Lui? Da chiar noi tarana pamantului…!

  9. Iosif zice:

    Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor.
    „Până când veţi judeca strâmb şi veţi căuta la faţa celor răi?…

    …Eu am zis: „Sunteţi dumnezei, toţi sunteţi fii ai Celui Preaînalt.
    Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.”

    Ei îşi închipuie că veşnice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, care dau numele lor la ţări întregi.
    Dar omul pus în cinste nu dăinuieşte, ci este ca dobitoacele care se taie.
    Iată ce soartă au ei, cei plini de atâta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor.

    Pentru ce dar îmi daţi mângâieri deşarte? Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât viclenie?”

    • _ zice:

      …amintesti doua sau chiar trei pasaje din psalmi 49 si 82 care nu sunt adresate aceluiasi popor, respectiv neam de oameni. Cat priveste cuvintele lui Iov, ele sunt adresate prietenilor sai. iar iov nu si-a urat priteni pana la moarte ca nu se inchina la Talmud.
      Iosife contextul fiecarui pasaj care le-ai amintit este unic si singura legatura intre ele este ca sunt toate scrise in Scriptura si atat. (gresit inteles Iosife, astea nu sunt decat o tesatura de paianjen, o lucrare ce nu te poti baza_ respective „inselatorie” fratioare.
      Te-am intrebat mai inainte sa fi scris_ pe cine vrei sa pacalesti si drept cine ne iei?

  10. Dan zice:

    …ai gresit in privinta lui Bhe ca si lui ii plac placintele cu aluat sentimental usuratic relaxant si cantece ce le adori si tu! Va intelegeti de minune, totusi nu inteleg ce ai impotriva lui Iosife?

  11. Iosif zice:

    @Dan, nimic, doar îl iubesc, si nu as vrea sa se piarda în idolatria slavei desarte.

  12. _ zice:

    Urmeaza atuci sfatul proorocului Osea ce l-a auzit dela Domnul si anume:
    Osea 3:1 – „Domnul mi-a zis: „Du-te iarăşi şi iubeşte o femeie iubită de un ibovnic şi preacurvă; iubeşte-o cum iubeşte Domnul pe copiii lui Israel, care se îndreaptă spre alţi dumnezei şi care iubesc turtele de stafide!”” _si ce le primeste dela uniunea europeana, ca si multe a mai primit impreuna cu diplome si licente 😂😂 care nu-l ajuta la nimic!

    • Zici ca nu ma ajuta ? Asta s-o crezi numai tu , impreuna cu tine insuti ! ( ca iepurasul din poveste care vorbea cu umbra lui in care si-a vazut urechile- ce s-a intamplat dupa aceea , scrie in carte , cam pe la pagina 77 )

      • Dan zice:

        Da, asa, asa! Mai zic cum e cu iepurasul din poveste ca tare imi sunt dragi povestile inca din copilarie’ le indrageam si atat le ascultam cu mare interes si sorbeam intelepciune care ca si dintr_un fagure de miere picura…!
        Ce mai scrie la pag 77 ca sunt gata sa ascult?

        • Povestea o stiu din paginile manualului din clasele primare de scoala generala pe care am fregventat-o prin anii ’60 . Si fiindca imi placeau povestile, nu am uitat-o nici pe asta,in care si luna are un rol principal . Mai era acolo si povestea bunicuilui care este palmuit strasnic de nepotii pe care i-a tinut pe genunchi, in a carui minte sunt si eu aproape sa dau
          Emil Garleanu
          Fricosul
          Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Şi-n cuprinsul larg, uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Vieţuitoarele pustietăţii sunt îmbătate de farmecul acesta: păsările zbor ca ziua; lupul poposeşte pe labe, în hăţişuri, şi priveşte nemişcat; vulpea stă lângă vizuină şi nu se-ndură să meargă la vânat; veveriţa pleacă creangă lângă creangă şi hoinăreşte, ca o deşucheată, pădurea-ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieşit tiptil-tiptil din curătură, şi când a ajuns la margine şi-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie:

          „Poate mai întâlnesc un prieten”, îşi zise iepuraşul.

          Şi gândul îi răspunse:

          „Poate mai întâlneşti un prieten…”

          Şi iar ţupai-ţupai, iepurele sare vesel:

          „Poate dau şi peste o prietenă.”

          Şi gândul:

          „Poate dai şi peste o prietenă.”

          Şi mergând aşa, iepuraşul cu gândul îşi vorbesc:

          „Ce lumină, şi totuşi luna încă nu a răsărit.”

          „…Şi totuşi luna încă nu a răsărit.”

          „Dar o să răsară.”

          „…O să răsară.”

          Şi cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepuraşul se opri o clipă să se odihnească. Atunci, de la spate, se ridică, albă şi ea, ca de gheaţă, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele îşi dezbrăcară deodată umbra. Iar iepuraşul împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După clipa de spaimă, iepuraşul se destinse ca o coardă şi o zbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de-a dura ca un bulgăre, se sculă şi iar se rostogoli până jos; apoi o luă de-a dreptul, tăind câmpul. Se opri tocmai în stuhăria iazului. Acolo, de-abia suflând, se ghemui cu ochii închişi… Să nu-şi mai vază umbra!

          BUNICUL
          de Barbu Ştefănescu Delavrancea
          Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Numără florile care cad. Se uită în fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar numără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba… peste toate au nins ani mulţi şi grei.

          Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori
          Cine trânti poarta?

          – Credeam că s-a umflat vântul… o, bată-vă norocul, cocoşeii moşului!

          Un băietan şi o fetiţă, roşii şi bucălaţi, sărutară mâinile lui „tata-moşu”.

          – Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările?

          – Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul, sorbind-o din ochi.

          – Da’, raţele n-au aripi? Ele de ce nu zboară?

          – Zboară, zise băiatul, dar pe jos.

          Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat.

          – O, voinicii moşului!…

          Şi zâmbi pe sub mustăţi, şi îi privi cu atâta dragoste, că ochii lui erau numai lumină şi binecuvântare.

          – Tată-moşule, da’ cocorii un’ se duc când se duc?

          – În ţara cocorilor.

          – În ţara cocorilor?

          – Da.

          – Dar rândunelele un’ se duc când se duc?

          – În ţara rândunelelor.

          – În ţara rândunelelor?

          – Da…

          – Tată-moşule, aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul netezindu-i barba.

          – Dacă ţi-or creşte ţie aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură şi un sticlete.

          – Da… hâ… hâ… ce fel… şi mie?

          Fata se întristă.

          Bătrânul o mângâie şi zise băiatului:

          – Bine, să prinzi şi pentru tine, să prinzi şi pentru ea.

          – Ţie două şi mie două… nu-i aşa, tată-moşule?

          – Fireşte, ţie două, lui două şi mie una.

          – Vrei şi tu, tată-moşule? întrebă băiatul, cu mândrie.

          – Cum de nu? Mie un scatiu.

          Ce fericiţi sunt!

          Băiatul încălecă pe un genunchi şi fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat din palme. Bunicul le cântă „Măi cazace, căzăcele, ce caţi noaptea prin argele”…

          O femeie uscăţivă intră pe poartă cu două doniţe de apă. Copiii tăcură din râs şi bunicul din cântec. E muma lor şi fata lui. Cum îl văzu, începu:

          – I… tată, şi d-ta… iar îi răzgâi… o să ţi să suie în cap…

          Bunicul ridică mâna în sus, aducând deştele ca un preot care binecuvântează, şi zise prelung:

          – Lăsaţi pe copii să vie la mine!

          – Biiine, tată, biiine… dar ştii… o, bată-i focul de copii!…

          Femeia intră în casă.

          – Să-i bată norocul şi sănătatea, şopti moşul ca şi cum ar fi mustrat pe cineva, şi sărută în creştetul capului şi pe unul, şi pe altul.

          Şi iar începu râsul, şi jocul, şi cântecul.

          Se osteni bunicul. Stătu din joc. Copiii începură să-l mângâie.

          Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.

          – Partea asta este a mea.

          – Şi partea asta, a mea!

          – Mustaţa asta este a mea.

          – Şi asta, a mea!

          La barbă se încurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le:

          – Pe din două.

          Şi copiii o şi despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi.

          – Jumătate mie.

          – Şi jumătate mie.

          Şi după ce o împărţiră frăţeşte, începu lauda.

          Băiatul:

          – Mustaţa mea e mai lungă.

          Fata:

          – Ba a mea e mai lungă!

          Şi băiatul întinse de o mustaţă şi fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă.

          Pe bunic îl trecură lacrimile, dar tăcu şi-i împăcă zicându-le:

          – Amândouă sunt deopotrivă.

          – Ş-a mea, ş-a ei!

          – Ş-a mea, ş-a lui!

          La obraji cearta se aprinse mai tare.

          – Partea mea e mai frumoasă.

          – Ba a mea, că e mai albă!

          Bunicul zâmbi.

          – Ba a mea, că e mai caldă!

          – Ba a mea, că e mai dulce!

          – Ba a mea, că nu e ca a ta!

          – Ba a mea, că are un ochi mai verde!

          – Ba a mea, că are un ochi şi mai verde!

          Bunicul abia se ţinea de râs.

          – Ba a mea!

          – Ba a mea!

          Şi băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei. Fata ţipă, sări de pe genunchiul bătrânului, se repezi şi trase o palmă în partea băiatului. Băiatul, cu lacrimile în ochi, sărută partea lui, şi fata, suspinând pe a ei.

          Mama lor ieşi pe uşă şi întrebă răstit:

          – Ce e asta, viermi neadormiţi?!

          Obrajii bunicului erau roşii şi calzi. Şi surâzând fericit, răspunse fie-sei:

          – Lăsaţi-i pe copii să vie la mine!

          https://andilandi.ro/amintiri-dintr-o-altfel-de-copilarie/basme-si-povesti/bunicul/

  13. Iosif zice:

    @_ zice: 😀 😀 😀 … !

nimic

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.