Ganduri demne de apreciat

O  poveste-adevarata  si  in  versuri  prezentata , demna  de-a  fi  ascultata  , celor  tineri  prezentata  si  morala   ei …  (https://dexonline.ro/definitie/morala )   pastrata  :

http://www.peginduri.com/2010/01/pe-vremea-cind-umblam-pe-jos.html

PE VREMEA CAND UMBLAM PE JOS
de Rodica Botan

Pe vremea cand umblam pe jos,
Carand la plase de-ata tare,
Stateam la cozi pentru mancare:
Dar traiam bine si frumos,
Pe vremea cand umblam pe jos…
Si serile, tarziu, sub  stele,
Visam la alte lumi stinghere…
Cantam mai mult, cantam duios,
Munceam din plin, munceam voios
Si-aveam si timp de toate cele…
Pe vremea cand umblam pe jos!

Pe vremea cand taiam butuci
Sa ne-ncalzim, sa facem cina,
Si caram apa cu galeata,
Nu cumparam nimic de-a gata.
Si  n-a  trecut prea mult  de-atunci …
Pe vremea -aceea, ( cu  pricina )                                                                            Stiam sa manuiesc si sapa
Cum de-aveam timp? Acu’, ma mir !
Da-n vremea cand umblam pe jos
Totul mi se parea frumos…
N-aveam motiv  de tanguit
Cum fac acu’ de cand m-am pricopsit!

Pe vremea cand purtam sosoni,
Si reparam la pantofi talpa,
Lumea gandea  de  doua  ori,                                                                                 Deosebind  stanga de dreapta.
Carpeam ciorapii la calciie,
Si n-aveam crize de mandrie…
Nu se-ntampla sa auzim
Ca vreunul n-are self esteem?!
Batranii nu mureau stingheri,
Si pentru caini erau hingheri!
Pe vremea cand purtam galosi,
Aveam respect pentru stramosi!

Si ce-amintiri mi-au mai ramas,
Din vremea cand stateam la bus…
Pe vremea cand mergeam pe jos,
Toamna aveam cartofi de scos,
Si ne ducea pe toti cu scoala,
Si nu-l lua pe vreunu’ boala!
Si cand ziceai ca mergi afara,
Nu era vorba de-un banchet,
Cu frigarui, turte, serbet…
Era-n ograda un loc „maret”,
Intre cotete… alt cotet,
Nu parfumat si deodorat,
Sau primenit si asortat…

Aveam caracter mai frumos
Pe vremea cand mergeam pe jos…
Si nu eram prea disperati
Ca nu suntem bine imbracati
Cu anii,….. chiar mai mult de doi
Ziceam ca hainele sunt noi !
Copiii salutau frumos,
Pe vremea cand umblam pe jos,
Si nu parea deloc pe dos,
Ca baietii sa dea sapca jos;
Sau sa se scoale in picioare,
Si sa dea locul! Era  onoare!
Acu’ insa ne-am pricopsit,
Cum nici nu-i bine de vorbit!
Si ce concept total pe dos,
E ala sa umblam pe jos?!
Intepeniti si ruginiti,
Incovoiati si pricajiti,
Slujim la domni fara suflare;
Si construim mereu hambare…
(Ca  fratii nosti Israeliti  Fiind de  Domnul  despartiti ).

Mi-a mai  ramas un gand frumos :
Pe vremea cand mergeam pe jos,
Eram la timp la adunare!

Anunțuri

Despre behaitul oilor si Glasul Pastorului

caci "Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine "...
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Ganduri demne de apreciat

nimic

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s